„Aurul verde“ de la Buceş
Magdalena Şerban
Metaforic vorbind, comuna Buceş este străjerul de la poarta de est a „Ţării Zarandului”. Este locul ce dă bineţe şi stă mărturie istoriei, vorbind despre Chrysos, după cum numeau vechii greci, nobilul metal galben. Dacă la începuturi, aurul a fost bogăţia acestor locuri, acum, aşteaptă să fie deschisă o altă „mină de aur”, cu un „zăcământ” inepuizabil: turismul.
Un traseu bogat
Fie că este vorba de un turism de recreere, sportiv, itinerant sau de tranzit, oricine calcă pragul comunei îşi doreşte să mai revină. Printre locurile ce fascinează până şi simplul trecător, fiind demne de cunoscut mai îndeaproape, se numără monumentele din curtea bisericii din Mihăileni, crucea de la Cheia (zona în care are loc, anual, tradiţionala „Întâlnire a moţilor cu istoria”), defileul Văii Satului, cascada „Săritoarea”, biserica şi gurile de mină din Stănija, podul natural de la Grohot, peştera „Biserica Dracului”, peştera Pietrelor şi „Huda Dracului”, pădurea de mesteceni de la Cornişel, cea de tei de la Mihăileni, Vârful Brădişor, Vârful Fericieaua şi Dealul Ungurului, Vârful Grohotiş, Vârful Negrii, Vârful Certej sau Muntele Vâlcan.
Beneficiază de Legea Moţilor
Promovarea zonei în sânul iubitorilor de natură ar fi ca o gură de aer curat. „Avem semnat contractul de finanţare pentru un proiect accesat pe Măsura 313 (194.000 de euro), ce vizează înfiinţarea unui centru de informare turistică. Ne aflăm în stadiul de pregătire a procesului de achiziţie, iar ca locaţie, am ales clădirea nouă, destinată sediului primăriei. Dacă ar fi să aducem în discuţie investitorii, există persoane interesate de achiziţionarea unor terenuri, în vederea demarării unor afaceri, însă noi, ca administraţie, mai trebuie să lucrăm la partea de infrastructură, pentru ca pachetul de oportunităţi oferit să fie complet. De menţionat că Buceşul beneficiază de facilităţile pentru zonele defavorizate şi de noua «lege a moţilor». La noi, produsele ecologice ar fi un succes total pentru cei care ar dori să le comercializeze, dar marea problemă o întâmpină atunci când trebuie să scoată marfa la vânzare: piaţa de desfacere lasă mult de dorit. Este absolut necesar ca guvernanţii să găsească soluţii în acest sens, pentru că în aceeaşi situaţie se află şi cei care au aplicat prin programele APIA, pentru fermele de subzistenţă. Degeaba omul are producţie, dacă nu are ce face cu ea şi să înregistreze şi un beneficiu, nu doar muncă, mai mult voluntară decât plătită”, a declarat, Traian Mărcuş Achim (foto), primarul comunei Buceş.
