Pretenţios titlul, nu-i aşa? Din cauza acelui cuvânt, „maniheism”…
Ori alb, ori negru, ori pozitiv, ori negativ, ori la stânga, ori la dreapta, cam asta înseamnă maniheismul. Sau, adus spre politic, neaoş, cine nu-i cu noi, e (musai!) împotriva noastră!
Cu alte cuvinte, nu există nuanţe, nu există căi de mijloc (cât este omeneşte posibil…), ci doar adversităţi şi certuri, scandal, că din scandal îşi trage omul energia.
Ieri a fost 1 Decembrie, Ziua noastră naţională. Trec peste comentariile idioate în gen „simţim româneşte”. Cum este să simţi româneşte? Ce să mă motiveze să simt româneşte? Mereu ultimul loc, la mai toate categoriile, prestigiul oficial distrus al unei ţări? Asaltul non-valorilor, al celor care se pricep la orice? Invazia de impostori şi sictirul cu care din ce în ce mai mulţi vor să plece spre vest, spre singurul loc pe care-l consideră posibil pentru carieră? Hai să nu mai înşir nimic, ştiţi mai bine ca mine.
Mă uitam la parada militară de la Bucureşti şi la preşedintele Băsescu. Nu voi mai accepta să privesc spre tablouri de conducători spânzurate pentru uzul adoratorilor, oricum s-ar numi aceşti lideri. Trebuie să recunosc că nu am mai întâlnit această polarizare politică din anul 2000, când l-am votat pe Iliescu de frica lui Vadim. În 2004, pasiunile, deşi mari, nu au fost atât de devastatoare. Adrian Năstase nu şi-a radicalizat discursul aşa cum a făcut în acest an Traian Băsescu, iar campania electorală nu a fost atât de lipsită de fair-play. Acea poezioară cu Congo era mai degrabă nostimă decât ofensatoare, nu se compara nici pe departe cu „scena pumnului”, ştiţi foarte bine care. (Apropo, cei care susţin că ar fi trucată ar trebui să facă efortul să se întrebe ce înţeleg ei prin trucată – au fost introduse personaje, au fost mutate electronic braţul preşedintelui şi capul copilului, cum a fost trucajul ăsta…? Ca om de televiziune, vă spun că nu e trucată.)
Nu idealizez capacitatea românilor de a fi solidari, dar consider că se poate alege un preşedinte care să fie nu maniheist, ci unificator. Adică să reuşească – după 20 de ani! – performanţa de a fi mult mai detaşat de partidul său şi a demonstra că nu este preşedintele celor care l-au votat, nici chiar al românilor. Nu cred în cuvintele mari – românii vor, românii cer…
Ne trebuie un preşedinte al unei părţi cât mai mari a românilor – dar oricum, mai mare decât electoratul şi simpatizanţii unui partid. Deriva în care se află astăzi România a devenit nocivă şi total contra-productivă – adică, după ce că suntem amărâţi, nici nu ştim unde ne ducem.
Mai mulți bărbați din comuna Ilia, membri unei bande, au furat mai multe animale dintr-o…
Nu unul ci patru judecători de la ICCJ au judecat dosarul și au dat aceeași…
Șușotesc gurile rele prin târg că o duduie care le face viața grea salariaților săi…
View Comments
De acord 90% cu opinia dumneavoastra. Ca de obicei, nu va puteti abtine sa nu dati cu bita in balta. Ma refer la introducerea "scenei pumnului". Dumneavoastra spuneti ca e autentica. Hai sa vedem ce spun altii, neimplicati politic (citez dintr-un mail):
27-Nov-2009 14:51 - diana
Eu lucrez in Comisia Europeana. Nu suntem foarte muti romani in Comisie. Colegii din Berlaymont de la studiourile media si digital editing ne-au trimis imagini care dovedesc trucajul. Ei sunt mirati ca un post TV a putut difuza acest trucaj si mediatizat chiar si la aceasta ora. Intamplator am trecut prin Berlaymont (eu lurand in alta cladire) si am vazut siderarea ziaristilor straini asupra acestui fals. Toti ii cautau pe corespondetii de la Realitatea TV dar acestia nu sunt de gasit. Toti ziaristii romani acredtati la Bruxelles sunt intr-o situatie penibila: unii chiar recunoscand ca patronii le cer sa difuzeze falsuri. Trucajul i-a pus pe ziaristii romani in situatia de paria si fiecare scapa cum poate de intrebarile insistente ale ziaristilor acreditati in Bruxelles. O ziarista mi-a spus chiar ca este ziua cea mai neagra din cariera ei de 15 ani de presa (evident sub aninimat). Cu bine!
Pot pune pariu ca, pina duminica, nu veti fi in stare sa scrieti un editorial impartial. Pacat!