Pădurenii din Bătrâna n-au văzut la faţă, niciodată, un senator sau deputat

Maximilian Gânju 

Sunt prea bătrâni şi prea puţini ca să conteze, îşi spun cei 100 de pădureni care trăiesc în satele comunei cu nume predestinat, Bătrâna. Pentru ei timpul a stat în loc şi nici măcar promisiunile campaniei electorale nu-i ajung. N-au văzut în viaţa lor un parlamentar la faţă, doar pe primar şi, îşi amintesc cu greu, parcă pe cineva… un „secretar“ de la judeţ.

La lumina lămpaşului
În satele din comuna Bătrâna abia dacă mai numeri 100 de suflete, toate obosite de atâta uitare şi singurătate. Bătrânii locului spun despre comuna Bătrâna că este raiul pe pământ, dar până să ajungi la el trebuie să treci prin iad.
În trei din cele patru sate ale comunei nu există electricitate, apă curentă sau alte „minuni” ale lumii moderne. Cei mai mulţi pădureni trăiesc ca la începuturi, la lumina lămpaşului, povestindu-şi între ei amarul, la gura sobei. Şi ar mai fi ceva: politica! Ştiu că este campanie electorală în acest an şi ar vrea să vadă la faţă un politician, un senator sau deputat care face legi şi pentru ei. Ar vrea să-i spună toate necazurile lor cu drumul, cu curentul electric şi cum satul pădurean dispare de la o zi la alta. N-au avut această ocazie toată viaţa lor, l-au văzut doar pe primar şi pe „un secretar de la judeţ“, adică un preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, dar a fost de mult şi nu mai sunt siguri dacă era „secretar“ sau un trimis de-al lui.

Drum, curent electric şi un medic
„Suntem singura familie din satul Piatra (foto), comuna Bătrâna. Da, un sat cu o singură familie compusă din cinci membri. Viaţa e grea aici, nu este curent, nu este apă şi nici nu va fi. Am vrea şi noi un medic, să vină să ne vadă măcar o dată pe lună. Vizitatori nu avem, e raritate când mai vine câte un străin pe la noi, dar politicienii nu vin. Ne-am dori să vină şi să ne asculte şi pe noi. Avem copii tineri care vor pleca la oraş, pentru că aici nu au şi ei condiţii şi îi tot aud pe parlamentari că urlă că sunt părăsite satele. Să vină şi să le spunem noi, să le spună copiii ce trebuie să facă pentru ca tinerii să nu plece la oraş. Anul acesta e campanie, dar eu nu cred că va veni cineva aici, de ce s-ar deranja un parlamentar să vină în pustietate pentru cinci voturi”, spune Aron Achim (60 de ani), capul singurei familii din satul Piatra. De o lună de zile nu mai ştie nimic de politică, invertorul de la panoul fotovoltaic pe care l-a cumpărat cu greu, s-a ars şi a rămas fără televizor şi lumină.
„Ar fi bine dacă ne-ar asculta şi pe noi politicienii ăştia. Nu ne ascultă, îşi zic: lasă-i pe ăia acolo, dă-le pace! Nu au nevoie ei de noi şi de votul nostru. Locuitori nu mai sunt, sunt cătune răsfirate în care mai găseşti câte o casă. Nu ai nici cu cine face politică, ce mai vorbesc cu baba mea. Nici oameni nu vin la noi, drumul de la Dobra şi până aici e foarte greu. Au tot promis că ne fac şi nouă drum şi au minţit de fiecare dată“, spune şi Zamfir Moldovan (65 de ani), din satul Răchiţaua.

Ultimul tânăr al comunei, pe picior de plecare
Alin Achim are 19 ani şi în viitorul apropiat va pleca din cătunul de munte către oraş. Viaţa e prea grea şi din agricultură se câştigă prea puţin, cât să merite să ducă pe mai departe ceea ce au clădit părinţii săi. „Dacă astăzi ar veni un politician aici şi ar vrea să mă convingă să rămân, i-aş cere curent electric, ajutor pentru noi, cei care ne întreţinem din agricultură şi să ne arate atenţie. I-aş mai cere un drum, să ne facă şi nouă un drum.  Din păcate acest politician nu va veni şi el o să rămână în funcţie şi fără votul meu, iar noi ne ducem viaţa grea pe mai departe”, spune cel mai tânăr locuitor al comunei.
Primarul din Bătrâna spune că totul s-ar rezolva cu voinţă politică şi puţin interes. Recunoaşte că a trecut pe la mai toate partidele, a sperat că unul dintre preşedinţii de la judeţ va îndeplini visul localnicilor de a avea drum. Toţi l-au păcălit, pentru că 100 de voturi este prea puţin. „Oamenii cer lucruri mărunte, un drum de legătură, energie electrică şi un medic în comună, iar dacă s-ar realiza aceste trei lucruri, satul pădurean ar mai avea o şansă. Media de vârstă a populaţiei este peste 60 de ani şi oamenii ar avea nevoie de un medic neapărat, să le acorde prim-ajutor. La noi nu se poate face aşa ceva, pentru că nu avem un drum. Acest drum păcătos este problema şi toată lumea se fereşte să vină aici“, a declarat Radu Herciu (foto), primarul comunei.

Rai şi iad, în acelaşi timp
Comuna Bătrâna, aflată chiar la graniţa judeţului Hunedoara cu Timiş, este situată în zona dealurilor înalte ale Munţilor „Poiana Ruscă”, la o altitudine de 960 m, înconjurată de păduri şi separată de satele din jur prin văi adânci. Locul este de o frumuseţe aparte, care îţi taie răsuflarea. Numele i-a fost dat de o veche legendă, care spune că un bătrân vânător a fost prins braconând prin munţi iar „jăndarmii” l-au lăsat nepedepsit după ce băştinaşul le-a despărţit, în minte, Transilvania de Banat fără să treacă vreun curs de apă. Mulţumiţi „jăndarmii” că au o „hartă” a zonei, i-au spus vânătorului: „acum poţi să te duci la bătrâna ta”, şi satul aşa s-a numit de atunci. Legătura cu lumea a puţinilor oameni care mai sălăşluiesc aici se face pe jos, cu căruţa sau, dacă timpul este bun, cu autoturismul de teren. Locul e învăluit de o linişte deplină, de nu ai zice că e populat. Căsuţele stau răsfirate una câte una pe culmile dealului, iar sătenii sunt oameni simpli ce privesc mereu în pământ, de ai zice că sunt nepăsători. Pentru a ajunge în acest colţ uitat de lume trebuie să răzbaţi prin codri zeci de kilometri, pe un drum forestier desfundat cu rang de drum judeţean. În cele patru sate ale comunei Bătrâna (Piatra, Răchiţaua, Bătrâna şi Faţa Roşie) mai trăiesc exact 100 de oameni, toţi bătrâni şi plini de griji, iar numărul lor scade de la un an la altul.