Erou veteran, umilit de sãrãcie

Dana Istudor

Rănit grav în cel de-al Doilea Război Mondial, un veteran din Valea Jiului, a ajuns să trăiască din cerşit deoarece statul îi răsplăteşte eroismul cu doar 90 de lei.

Doi ani pe patul de spital
La cei 88 de ani ai săi, Emil Lupu trăieşte în sărăcie lucie împreună cu fiica lui, iar pentru a nu muri de foame este obligat să ceară milă pe străzile din Petroşani. Bătrânul a luptat în al Doilea Război Mondial, iar pe frontul din Cehoslovacia a fost rănit grav. A stat doi ani de zile pe patul unui spital din Statele Unite ale Americii, unde a fost dus de trupele aliate pentru a i se salva viaţa. „M-au împuşcat în spate şi a ieşit glonţul prin piept. Pe frontul din Cehoslovacia am fost rănit. M-au pus pe o foaie de cort militar nemţească şi m-au dus la spitalul de campanie. Nu credeau că mai scap. Am fost dus în America, pentru a trăi şi am stat doi ani pe patul de spital”, spune veteranul. I s-a oferit posibilitatea de a rămâne în America, dar ţara unde s-a născut îi era prea dragă şi n-a putut rămâne departe de ea. „Pentru ţară am luptat şi de aceea m-am întors acasă, aici, în Valea Jiului”, spune cu tărie bătrânul. Măcinat de boli, s-a întors acasă, unde avea să fie umilit până astăzi. În fiecare zi, eroul încă în viaţă, la cei 88 de ani ai săi, îşi pune cele două decoraţii militare la rever, îşi ia bastonul şi iese pe străzile din Petroşani, unde aşteaptă ca semenii lui să-şi întoarcă privirea şi spre el. Nu întinde mâna, pentru că i se pare nedemn să ceară. Speră ca trecătorii să-i recunoască cele două cruci din piept, iar dacă nu-l cred că le-a primit pentru eroismul său de pe front, este gata să le arate şi livretul militar. Primeşte dacă i se dă ceva, chiar şi o felie de pâine, pentru că autorităţile care ar fi trebuit să-l ajute i-au întors de multă vreme spatele. Primeşte o indemnizaţie lunară care trece puţin peste 90 de lei, bani cu care ar trebui să-şi cumpere medicamente, să mănânce şi să-şi achite facturile. Are o fiică la fel de săracă, pe care tot veteranul o ajută. „Este acum la spital, a fost lovită de maşină şi are piciorul rupt. Fac cinci lei şi mă duc să-i duc un suc”, spune cu ochii înlăcrimaţi eroul. Are în mână un corn, pe care îl ţine strâns, este tot pentru fiica lui.

Indemnizaţii mici
Cazul veteranului Emil Lupu nu este singular, iar preşedintele Asociaţiei Veteranilor de Război din Valea Jiului spune că aproape toţi cei care mai sunt în viaţă trăiesc în mizerie cu indemnizaţii primite de la stat, care nu acoperă nici măcar medicamentele. Din 4.500 de veterani, câţi erau în 1992, în cele şase oraşe ale Văii Jiului, acum mai sunt 127, iar pentru faptele lor de vitejie primesc, dacă
sunt decoraţi cu Virtutea Militară, maximum 300 de lei.