An greu pentru conducerea comunei Teliucu Inferior
Magdalena Şerban
Fără bani, dar cu şase mari proiecte de investiţii câştigate pe axe europene şi guvernamentale. Aşa a început anul 2018 administraţia publică din comuna Teliucu Inferior. Însă chiar şi în condiţiile în care alocările bugetare sunt mici, localnicii nu vor plăti impozite majorate.
„Dările locale nu au fost mărite pentru 2018. Ba mai mult, am redus la jumătate chiriile de pe terenuri, de la 1 leu pe metru pătrat, la 0,5 lei. Pe aceste terenuri închiriate oamenii şi-au făcut grădini, construcţii provizorii precum magazii etc. Închirierea o facem pe câte un an, iar de acum încolo, obligatoriu trebuie să organizăm licitaţie de atribuire. Vom vedea cum organizăm procedura. Cert e că mai durează puţin. Necazurile pe care ni le fac restanţierii la plata taxelor şi impozitelor încercăm să le rezolvăm prin înştiinţări şi somaţii. În situaţia în care chiar nici aşa nu achită, solicităm recuperarea din salariu, prin poprire, anunţând firmele unde lucrează respectivele persoane. Mai fac probleme cei care au apartamente închiriate de la noi şi nu îşi plătesc chiria. Mergem în instanţă şi obţinem evacuarea lor, în caz de forţă majoră, dar, în general, când ajung în faţa judecătorului îşi cam achită restanţele. Unii nu au bani, dar alţii îşi prioritizează cheltuielile lunare în funcţie de criterii nu tocmai bine organizate, aşa că îşi lasă plata chiriei pe ultima sută de metri sau pur şi simplu o fac uitată. Am avut şi firme care au intrat în insolvenţă, înregistrând creanţe la bugetul local şi a trebuit să ne înscriem la masa credală, ca să recuperăm sumele cu pricina”, a precizat Daniel Pupeză (foto), primarul din Teliucu Inferior.
Despre alocările bugetare pe 2018, acesta crede nu doar că sunt insuficiente pentru a se putea susţine investiţiile, ci au fost şi drămuite neadecvat. De exemplu, comuna pe care el o păstoreşte are circa 2.500 de locuitori şi şase mari programe investiţionale câştigate, ce trebuie implementate în acest an, dar a primit bani la buget la fel cât o comună cu 400 de locuitori şi cu maximum unu-două proiecte accesate.
„Deşi ni s-a cerut de către rerezentanţii CJ Hunedoara lista cu investiţiile ce necesită cofinanţare din partea noastră în 2018, cred că am trimis-o degeaba, din moment ce alocările nu s-au făcut în funcţie de câte programe de dezvoltare sunt câştigate. Nu vreau să comentez mai mult, dar nu e echitabilă împărţirea banilor. Nu ni s-a dat nici măcar a 10-a parte din suma necesară. Nu ne punem speranţele în vreo rectificare bugetară, dar situaţia e foarte clară. Dacă nu faci dovada că poţi asigura cofinanţarea asumată în cadrul proiectelor câştigate, nu primeşti nici banii pentru lucrări. Şi atunci, de unde? Suntem o comună minieră, nu avem firme pe raza administrativ-teritorială, iar populaţia e sărăcită. Nu s-a ţinut cont nici de asta. Nu ne putem compara cu comunele care au noroc de mari investitori, fie de stat, fie privaţi”, a mai spus primarul.
