REPERE MEDICALE. Efectele fumatului asupra sănătăţii
Efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii sunt semnificative. În fumul de ţigară au fost identificate peste 4000 de substanţe chimice, peste 100 dintre ele fiind toxice, mutagene şi cancerigene. Cei mai cunoscuţi compuşi prezenţi în fumul ţigărilor sunt hidrocarburile policiclice aromatice şi nitrozaminele, nicotina (substanţa care provoacă dependenţa), monoxidul de carbon, oxizii de azot, acidul cianhidric, acroleina, amoniacul, dioxidul de azot, formaldehida şi peste 70 metale grele (nichel, arsen, cadmiu, crom, plumb, etc).
Efectele de scurtă durată ale fumatului sunt accelerarea ritmul inimii, iritarea ţesutului laringelui, intrarea monoxidului de carbon în sânge şi a substanţelor cancerigene în plămâni şi scăderea temperaturii pielii.
Pe termen mediu şi lung efectele fumatului sunt vizibile asupra multor sisteme şi organe din corpul nostru. Sistem respirator este unul dintre primele afectate, la fumători se poate instala pneumonia, emfizemul pulmonar şi chiar cancerul pulmonar, riscul de apariţie al acestuia fiind de 11 ori mai mare. Fumatul este responsabil pentru 80-90% dintre bronhopneumopatiile cronice şi 85% dintre cancerele bronhopulmonare.
Sistem cardiovascular este afectat de fumatul activ sau pasiv care reprezintă un risc major în dezvoltarea bolilor vasculare coronariene, atacului cerebral şi a bolilor arteriale periferice. Monoxidul de carbon stimulează creşterea nivelului de colesterol din sânge care duce la depunerea acestuia pe pereţii vaselor sangvine. Fumatul este responsabil de 30% dintre decesele cauzate de apariţia bolilor cardiovasculare, fiind factorul de risc numărul 1 pentru infarctul miocardic.
Fumătorii prezintă un risc crescut de formare a ulceraţiilor şi a cancerului gastric. Fumatul slăbeşte muşchii esofagului, astfel există posibilitatea apariţiei refluxului gastric ce permite trecerea acidului gastric din stomac în cavitatea bucală.
Fumatul reduce oxigenarea celulară, ceea ce duce la îmbătrânirea pielii şi apariţia celulitei. Fumul de ţigară contribuind la apariţia prematură a ridurilor faciale, deoarece restricţionează circulaţia sângelui la nivelul feţei şi alterează calităţile elastinei şi ale colagenului.
Fumatul creşte riscul demineralizării şi a fragilităţii oaselor având efect inhibitor pentru regenerarea celulară, inclusiv pentru cea a ţesutului osos, de asemenea blochează mecanismul prin care estrogenul/ testosteronul mobilizează depunerea de calciu în oase.
Fumatul afectează sistemul reproducător şi fertilitatea. În cazul bărbaţilor fumatul poate conduce la impotenţa şi cancer testicular. Femeile fumătoare sunt cu 60% mai predispuse la infertilitate şi prezintă un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta cancer de col uterin faţă de femeile nefumătoare.
Fumatul pasiv poate accentua astmul la adulţii nefumători şi poate cauza iritaţii ale ochilor, gâtului şi nasului şi diverse boli, inclusiv cancer pulmonar şi boli de inimă. La copii, fumatul pasiv poate cauza afecţiuni precum astmul, infecţii respiratorii, tuse, respiraţii şuierătoare, otite şi sindromul morţii subite la sugari.
Renunţarea la fumat creşte calitatea vieţii şi aduce avantaje majore şi imediate asupra sănătăţii. Foştii fumători au o speranţă de viaţă mai mare decât cei ce continuă să fumeze, iar riscul de cancer pulmonar, atac de cord, atac cerebral şi boli cronice obstructive scade considerabil. Renunţarea la fumat înainte de a avea o sarcină sau în timpul sarcinii reduc riscul de avort, naştere prematură şi greutate mică la naştere a copilului, precum şi a altor complicaţii.