„Sănătatea şi siguranţa cetăţenilor sunt principalele priorităţi acum”

Interviu cu Viorel Sălan, senator PSD de Hunedoara

Poliana Mardari
România trece prin cea mai gravă criza so­cială şi economică din ultimii 30 de ani. Epidemia declanşată şi la noi în luna martie nu a slăbit în intensitate. Dimpotrivă. Refe­ritor la circumstanţele în care ne aflăm, am solicitat părerea lui Viorel Sălan, senator PSD de Hunedoara.

– Cum apreciaţi ceea ce se întâmplă în acest moment şi modul în care este gestionată situaţia de criză?
– Ultimele informaţii pe care le deţin despre evoluţia pandemiei nu sunt, din păcate, deloc îmbucurătoare. Numărul de cazuri noi a crescut săptămâna trecută constant, de la o zi la alta. Ieri, miercuri, a fost înregistrat un re­cord absolut de 8651 persoane contaminate în 24 de ore. În aceeaşi zi, s-au adaugat şi alte două recorduri negative: 1001 de persoane în stare gravă internate la ATI şi încă 146 de decese. Observăm cu toţii că predicţia doctorului Alexandru Rafila de acum trei zile este pe cale să devină realitate mai repede. El spusese că România va atinge nivelul de 10.000 de contaminări la sfârşitul acestei luni. În 4 noiembrie, a fost deja depăşit pragul de 8.600 noi cazuri.

– Se putea evita această situaţie?
– Rezultatele pe care le vedem sunt în mod cert şi o consecinţă a modului în care actuala conducere executivă a României a coordonat toate instituţiile statului în confruntarea cu pan­demia, pe toată această perioadă.
Într-un fel era previzibil. Timp de şase luni de zile guvernul actual, asistat constant de pre­şedintele Klaus Iohannis, a fost mai preocupat de organizarea cu orice preţ a alegerilor par­la­men­tare anticipate, în loc să fie atent la aver­tis­mentele specialiştilor în legătură evoluţia epidemiei ce pornise încă din decembrie 2019. Dacă nu iei măsuri în mod operativ, la orice semnal pe care îl primeşti, vor rezulta acumulări negative şi o situaţie şi din ce în ce mai greu de gestionat.
Ceea ce s-a şi întâmplat. La sfârşitul lui fe­brua­rie, preşedintele Klaus Iohannis ne în­cu­raja să nu ne temem de coronavirus, să fim optimişti pentru că este doar o gripă pasageră. Vedem că şi după şase luni, “gripa” Covid-19 este aici încă şi nu dă semne că s-ar opri. Tot preşedintele Klaus Iohannis a ţinut morţiş ca să fie organizate alegerile locale, iar acum, când ne confruntăm cu al doilea val al epi­demiei după alegerile din septembrie, vinovaţi sunt aleşii locali.
Nici cu deschiderea anului de învăţământ lucrurile nu au mers mai bine. În primul rând, pregătirile au început cu doar două săptămâni înainte, iar “vina” pentru eşec a căzut brusc în responsabilitatea părinţilor. Părinţii trebuiau să constate, înainte de a trimite copiii la şcoa­lă, dacă sunt sănătoşi şi să declare asta pe proprie răspundere, altfel erau obligaţi să su­porte consecinţele legii.

– Au existat şi slăbiciuni evidente ale cadrului juridic în vigoare?
– Sunt un om al legii şi înţelegând cât de im­portant este să te poţi sprijini pe un cadru juri­dic clar şi coerent, am fost foarte nemulţumit de toate ordonanţele de urgenţă date de Gu­vernul României şi redactate în mod evident fără nicio consultare cu specialiştii în do­me­niu. Mă refer aici cu predilecţie la reglemen­tă­rile din zona Afacerilor Interne pe care o cu­nosc foarte bine.
Ordonanţele guvernamentale au fot trans­mise ulterior Parlamentului spre legiferare. Şi le-am studiat cu cea mai mare atenţie. Dar oricât am încercat şi ne-am străduit să le îm­bunătăţim ca să fie spre binele românilor, nu am reuşit.
Am văzut ordonanţe de urgenţă date cu titlul de recomandări. Ori o ordonanţă este im­pe­rativă şi se aplică. Am văzut ce au însemnat Sărbătorile de Paşti, inclusiv în judeţul nostru. Am văzut modul abuziv în care s-au aplicat măsurile sancţionatorii asupra cetăţenilor. Şi de aici mai departe, toată sarbanda de măsuri luate sub semnul improvizaţiei de moment. Sunt convins că, dacă toate măsurile ar fi fost aplicate din timp şi riguros, situaţia în Ro­mâ­nia ar fi fost cu totul alta.

– Concret, ce anume le lipsea acelor acte normative?
– Multe dintre ele nici măcar nu erau însoţite de toate avizele legale necesare înainte de a intra în procesul legislativ. Altele au fost apre­ciate din capul locului de către Consiliul Le­gislativ ca fiind neconstituţionale, dacă vor fi aprobate în forma trimisă de Guvern. Şi afirm toate acestea în cunoştinţă de cauză, fiind şi vice­preşedinte al Comisiei pentru consti­tu­ţio­na­litate. Pentru unele dintre aceste proiecte de lege nu am avut altă soluţie decât să le res­pingem integral.
Este inadmisibil ca lucruri de acest fel să se întâmple la cel mai înalt nivel de decizie al pu­terii executive. Dacă nu vor fi remediate urgent toate aceste carenţe organizatorice adminis­tra­tive de la nivelul guvernului, este greu de estimat când vom reuşi să depăşim criza de acum.

– S-a spus mereu că românii sunt de vină pen­tru că s-au relaxat prea mult…
– Dar este tot “vina” românilor că s-au pier­dut un milion de locuri de muncă în Ro­mâ­nia? În loc să investim în reconversie profesională şi crearea de alte locuri de muncă, am “in­ves­tit” în şomaj. Este adevărat, oamenii au primit astfel un scurt răgaz, dar ce se va întâmpla după ce perioada de şomaj tehnic va expira?
După părerea mea, populaţia trebuie să fie în parteneriat cu autorităţile, nu să fie con­siderată mereu principalul ”vinovat” care tre­buie sancţionat pentru extinderea epide­miei în România. Astfel că prioritatea ar trebui să fie consilierea şi îndrumarea cetăţenilor şi nu aplicarea sancţiunilor şi măsurilor coercitive excesive, aşa cum s-a întâmplat de fapt până acum.