Valul renovării ajunge la Geoagiu

Magdalena Șerban

Orașul Geoagiu se află pe lista administrațiilor publice din județ care vor să obțină fonduri europene ne­ram­bursabile prin Programul Națio­nal de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel de investiții sunt foarte vânate de edilii din întreaga țară, neim­pli­când nici măcar o mică pondere de cofinanțare, deci zero bani din vis­teria proprie a beneficiarilor.

Un colac european de salvare
După cum este cunoscut, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Ministerul Dezvoltării finanţează investiţii în eficientizarea energetică a clădirilor publice. Primul miliard de euro a fost deja accesat, iar banii vor contribui la renovarea edificiilor. Este cel mai mare apel de proiecte lansat până acum, cu cea mai mare finanţare. Potrivit autorităților centrale, la ora actuală peste 1.000 de cereri au fost depuse pentru eficientizarea ener­ge­tică şi asigurarea siguranţei seismice a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice. Din bugetul total de peste 2,8 miliarde de euro mai sunt disponibili doar 974 milioane, două treimi din fonduri fiind accesate deja. „Docu­men­tațiile noastre sunt în lucru și în ce ne privește, vrem să cuprindem trei obiective care necesită reabilitare. E vorba de dispensarul uman din Geoagiu, sediul primăriei și clădirea SVSU (în spatele Casei de Cultură). De la acoperiș, tâmplărie, izolare termică, etc, toate lucrările se vor putea face în baza acestei axe a PNRR. Sunt impor­tante nu doar pentru partea de rea­bi­li­tare propriu-zisă, ca aspect și funcțio­nalitate, cât mai ales ulterior, când se va practica o reducere cu circa 30-50 de procente a costurile cu încălzirea. Dacă tot avem această posibilitate să accesăm bani europeni, ar fi păcat să nu o fructificăm. Cotă de cofinanțare din partea noastră nu există (bugetul local rămâne neatins), deci un cadru mai bun de atât nici că se putea dez­volta”, a explicat Vasile Cărăguț (foto), primarul din Geoagiu.

Situația reală
Conform unui studiu realizat de România Eficientă, un proiect derulat de Energy Policy Group (EPG), rata de renovare a clădirilor rămâne foarte re­dusă, în ciuda necesarului uriaș de creștere a performanței energetice a acestora. Astfel, 8 din 10 (77 la sută) au nevoie de renovare, fiind construite îna­inte de 1980, în absența standar­de­lor de eficiență energetică pentru an­ve­lo­pare. Studiul a fost publicat chiar după ce Comisia Europeană a anunțat mă­suri pentru a spori procentul de re­no­vare a clădirilor din întreaga Uniune, propunându-și cel puțin dublarea ratei anuale de renovare până în 2030. „Doar uitându-ne la o casă de locuit putem observa că în timp, dacă nu e me­najată și întreținută corespunzător, se degradează, nu mai prezintă si­gu­ranță și duce către cheltuieli mari. Așa e și cu o clădire publică. Plus că lu­cru­rile evoluează, construcțiile la fel. Me­reu căutăm să rezolvăm alte priorirtăți și edificiile sunt lăsate la urmă. Dar dacă tot se poate face ceva în acest sens, cu susținere financiară europea­nă, a venit vremea lor. Din documentul PNRR reiese că la final, circa 2.000 de clădiri publice (2,5 milioane mp) vor trece prin acest proces de reabilitare și eficientizare. Vrem să facem parte din această pondere”, a încheiat edilul local.