BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI
E jale mare într-o urbe din sudul judeţului. Cârcotaşii spun că niște băieţi s-au ofuscat de mama focului după ce au primit o reclamaţie care trebuia rezolvată pe loc, numai că asta însemna să nu mai poată merge la o cafeluță ori spriţ. În loc să organizeze totul ca la carte şi să se scape de datorie, băieţii au căutat motive pentru a-l convinge pe denunţător să renunţe la plângere. N-au avut şanse de izbândă şi cum nici chef de muncă nu era, băieţii şi-au zis că dacă ei nu se pot bucura de liniște, atunci nici petiționarului să nu-i fie bine. Spun gurile rele că băieţii
i-au transmis celui care-i sâcâia că ar face bine să aibă la el toate documentele, ca-n bancul cu iepurașul fără șapcă. Ceea ce nu știau băieții este că petiționarul are ceva contacte printr-o structură anticorupție.
Un afacerist din sudul județului ar fi prins între ciocan și nicovală după ce i s-a cerut să-și mărească prețurile pentru o lucrare, finanțată din banii comunității. Omul s-a gândit că a dat norocul peste el și chiar își freca mâinile de bucurie, că nu-i tot timpul sărbătoare în care să câștigi de două ori față de ceea ce ai gândit. Bârfitorii spun că socoteala lui n-a fost însă corectă, că binevoitorii aveau alt interes. Prin urmare, afaceristul a fost chemat și ”zeciuit” cu mult mai mult decât s-a înțeles și a ajuns în situația ca nici câștigul preconizat inițial să nu-l mai obțină. Zvonarii spun că nu știe cum să facă și încotro să o apuce, că dacă anunță că nu mai face nimic nici nu va mai pune mâna pe contracte. Dacă dă cotizația cerută se află în situația de a rămâne cu praful de pe tobă.