Dr. Claudiu Resiga, medic primar psihiatrie adulți în cadrul Spitalului General CF Simeria: Consumul de substanțe interzise și de alcool este o fugă de realitate, de societate și de semeni

Magdalena Șerban

Fără a câștiga încrederea pacien­tu­lui, demersul terapeutic merge greu sau e în zadar, spune Dr. Claudiu Resiga – medic primar psihiatrie adulți în cadrul Spitalului General CF Simeria, care punctează câteva detalii legate de unele dintre pericolele zilelor noas­tre, mai exact consumul de droguri și cel de alcool.

Ține de fiecare, înainte de toate
„Fenomenul dependenței a existat și înaintea apariției substanțelor clasi­fi­cate ca droguri de mare risc. Totodată, vorbim și de dependența de alcool, fiind bine cunoscută, la fel ca cea de tutun și până la dependența de diverse me­di­ca­mente. Acest lucru ține de structurile caracteriale ale persoanei în cauză, de contextul socio-familial, de diverse nevoi și neîmpliniri, anturaj, etc. Pe acest te­ritoriu, dacă apare accesul la subs­tanțe, sigur că se adaugă aceste tipuri de dependențe. Tratamentul în ase­me­nea situații presupune psiho­terapii, dar și o anumită supraveghere, un anumit mediu, adică un context complex. Cu ce ne confruntăm mai des în ce privește pacienții care se prezintă la spital este de­pendența de alcool, oamenii adre­sându-ni-se în acest sens. Îi internăm periodic, încercăm să ținem legătura în ambulator, dar e puțin dificil. Sunt acei factori de mediu care susțin întreținerea dependenței. Din moment ce persoana respectivă rămâne în același mediu ne­supravegheat, atracția către substanțe sau alcool e activă”, a apreciat medicul.

Cei din orașele mari și zonele de graniță, mai expuși consumului de droguri
În marile oraşe, prevalenţa privind consumul de droguri este, în prezent, de 30 la sută, iar experții susțin că s-a ajuns aici pentru că piața stupefiantelor a scăpat de sub control. Nici localitățile mai mici nu sunt ferite, dar cifrele nu sunt la fel de mari. “Fenomenul a cres­cut ca intensitate în centrele uni­ver­sitare, în arealele cu o populație densă. Am avut pacienți veniți din orașele mari, care fie erau în tranzit, fie prin inter­me­diul rudelor din zonă sau a legăturilor de familie au ajuns la noi, dar sunt cazuri puține. Am încercat să-i abordăm cu empatie, nedorind să speriem pacientul care până la umră dacă ajunge la noi, vine să ceară ajutor. Lucrurile sunt ex­trem de delicate, nu merg abordate direct, strict. E important de realizat un mediu favorabil comunicării. Nu nea­pă­rat cu noi, dar măcar cât să-l îndrumăm spre sistemul medical. E pasul major pe care-l facem noi, aici, în zonă. Până la urmă, consumul e o fugă de realitate, de semenii cu care nu au reușit să co­munice sau există o ruptură. Drogul îi ajută să-și creeze o lume protectoare, în percepția lor. Evident, una falsă. Sunt in­tro­vertiți care prin natura de­fi­niției stau departe de oameni, iar accesul la substanțe le dă posi­bi­litatea să-și co­loreze lumea perso­nală, dar sunt și in­trovertiți care nefiind capabili să co­munice cu oamenii, nu se apropie nici de teritoriul drogurilor, fiind su­ficienți în lumea lor oarecum ordo­nată, prote­jân­du-se de cei care le aduc disconfort. Dincolo, pe partea cealaltă, extrovertiții socializează, apelează la alcool și sub­stanțe care să-i ajute să-și creeze eu­forie, au o tendință la socia­li­zare cres­cută, cu stare de bine. Există cap­cana aceasta. (…) Deseori, depen­den­țele se multiplică și se asociază (droguri și alcool, de exemplu ori tutun și alcool plus droguri). Deteriorarea orga­nis­mului este accelerată, iar recu­pe­rarea devine dificilă. De ase­me­nea, con­sumul cres­cut de substanțe creează con­textul efec­tului toxic. De exemplu, consumul mo­derat de alcool ajută la acel con­text de pe­tre­cere, socia­lizare, dar unul crescut va deteriora celula ner­voasă, hepatică și chiar cardiacă. Din­colo de aspectul social, psihiatric și psi­ho­logic, efectele, la un moment dat, pri­vesc și alte dis­cipline medicale. Con­su­mul de alcool și/sau alte substanțe de multe ori generează comportamente care îi afec­tează pe cei din jur. Astfel, acele persoane sunt aduse la spital de familie sau, mai rău, chiar de poliție. Cele mai frecvente situații sunt când primim pa­cientul și trebuie să-l ținem su­pravegheat până trec afectele alcoo­lu­lui, dar sunt și cazuri în care pacientul e deja abrutizat de con­sum și asta implică o perioadă mai lungă”, a subliniat dr. Claudiu Resiga (foto sus).

Generatoare de infracționalitate conexă

„Adicțiile sunt o boală și nu există dro­guri bune sau rele. Amploarea fe­no­me­nului este în continuă ascensiune, având în vedere că aduce cu el infrac­țiuni gra­ve, precum violență, furt și chiar crime. Din păcate, asta este crunta realitate. Din fericire, există șansa să fie com­bă­tute și tratate. Apelarea la un specialist este vitală. Indiferent de natura pro­ble­melor medicale, ușa instituției noastre este deschisă. Pașii de urmat pot fi percepuți a fi dureroși, dar în caz contrar, finalul nu are cum să fie fericit dacă se scapă de sub control”, a transmis ma­na­gerul Spitalului General CF Simeria,
dr. Andrei Bolojan (foto 2). Rea­mintim că totul e gratuit pentru cei in­ter­nați la spitalul din Simeria, precum și cei care se prezin­tă cu bilet de trimitere sau în urgență. Programări se pot face fie la telefon 0787/858214 sau online, accesând https://spitalsimeria.regista.ro/programari .