Deva: Omagiu adus profesorului, istoricului și arheologului Sever Dumitrașcu

Magdalena Șerban

Dr. Gheorghe Firczak este unul dintre cei mai activi promotori ai istoriei și cul­turii nu doar hunedorene, ci și na­ționale. De la lansări de carte și până la eve­ni­mente comemorative plus alte acțiuni menite să scoată la lumină valorile autohtone, le bifează pe toate, de ani buni. Vineri, la Deva, la inițiativa sa, i-a fost adus un omagiu celui care a fost cu­noscutul și îndrăgitul istoric, profesor și arheolog Sever Dumitrașcu. Eveni­men­tul a fost organizat de Uniunea Cul­tu­rală a Rutenilor din România (U.C.R.R), Departamentul de Istorie-Laboratorul de Arheologie, Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara (gazdă), Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, Asociația Profesorilor de Istorie Hune­doara, Asociația Județeană a Răn­iților Revoluției și Urmașilor Eroilor Martiri Hunedoara.

A rămas hunedorean
Debutul manifestării a fost marcat de intonarea Gaudeamus Igitur, interpretat de Ansamblul Holubok din Peregu Mare, urmat de o binecuvântare religioasă. Cuvântul de salut a revenit deputatului Iulius Firczak – președinte executiv al U.C.R.R, prof.dr. Maria Ștefănie – ins­pec­tor școlar general, prof. Adrian Liga – președintele Asociației Profesorilor de Istorie Hunedoara și dr. Ioan Dorin Petrui – prim vicepreședintele Asociației Jude­țene a Răniților Revoluției și Urmașilor Eroilor Martiri Hunedoara. Alături de dr. Gheorghe Firczak, moderator a fost Alina Bratu. În sală, printre elevi, foști studenți și doctoranzi ai marelui profesor Dumitrașcu și o serie de invitați veniți inclusiv de la Oradea, au fost prezente soția lui Sever Dumitrașcu și nepoata sa. De altfel, Edit Dumitrașcu, cea care i-a fost consoartă preț de 64 de ani, în lacrimi și emoții, a dezvăluit caracterul minunat al OMULUI despre care credea că nu se va stinge niciodată. „Istoria nu le prea place oamenilor. Dar tot ce e și a fost pe pământul acesta este istorie. Nu e doar despre războaie, istoria e și cea a matematicii, a chimiei, a multora. (…) Istoria noastră e viața noastră de toate zilele. E foarte important cum e scrisă, noi profesorii predând-o elevilor. (…) Soțul meu era foarte pasionat de istorie. Noi ne-am întâlnit când eram studenţi, în 1958. Eu sunt secuiancă de la Sfântu Gheorghe, iar el era dintr-o familie de români neaoşi, de la Rapolt. Am trăit 64 de ani împreună şi am să-l iubesc până la moarte. 64 de ani este o viață a unui om. (…) În ultima zi, am crezut că doarme, m-am uitat la el și zâmbea. Mă gândeam că se face bine, dar a închis ochii și peste un minut a murit (2022). Vreau să vă transmit că acest zâmbet e un îndemn să fim buni unii cu alții, înțelegători și să evităm certurile care nu duc la nimic bun, să fim oameni. Se odihnește la cimitirul din Oradea” a spus Edit Dumitrașcu, care s-a mirat cum studenții din ziua de azi mai au timp de job-uri. ,,În timpurile tre­cute, altele erau concepțiile. Un student trebuie să trăiască pentru studenția lui, nu să alerge. Cum poți să faci atâtea? Timpul este același. Doamne dă să fie bine” , a mai arătat doamna Dumitrașcu.

A făurit multe caractere
„Este o mare onoare să fim gazda acestui eveniment. Conferința e orga­ni­zată din dorința de a omagia memoria hu­nedoreanului Sever Dumitrașcu, pro­fe­sorul de la care am învățat istorie, arheologie și lecții de viață, mai multe generații de studenți, omul care a adus importante contribuții la cunoașterea comunităților umane din partea de N-V a României, creator de școală arheologică, cadru didactic universitar. (…) Prin acti­vi­tatea sa a urmărit să formeze specialiști și caractere. Un mare istoric al României, dar și constructor de instituții. De ase­me­nea, vreau să adresez aprecieri și toată considerația domnului Gheorghe Firczak, un foarte bun partener edu­ca­țional al învățământului hunedorean. Toată pre­țui­rea pentru ceea ce face, pentru că știu că pune foarte mult suflet și are o carieră impresionantă” , a transmis prof.dr. Maria Ștefănie – inspector școlar general. De­pu­tatul Iulius Firczak – președinte exe­cutiv al U.C.R. a subliniat că ,,Este o onoa­re pentru noi să putem face parte din echipa de organizare a acestui eveni­ment in memoriam, fiind definitoriu să arătăm tinerilor ce trebuie făcut și cum trebuie omagiați și respectați înaintașii noștri. Recunosc, pe lângă partea organi­za­torică, sunt curios să descopăr și să aflu cât mai multe despre cel care a fost Sever Dumitrașcu, un hunedorean de-al nostru, un om drept model pentru noi toți” , a afirmat acesta.

Cărțile scriu istorie
Totodată, cei prezenţi au urmărit un colaj fotografic din viaţa profesorului Sever Dumitraşcu, pe fundalul muzical al „Baladei” de Ciprian Porumbescu. Pro­fe­soara Viorica Igelsky a vorbit despre Colegul nostru, Sever Dumitrașcu, dr. Constantin Liviu Demeter despre Pro­fe­so­rul Sever Dumitrașcu – dorul aminti­rilor, dr. Ioan Alexandru Mîzgan despre Iubirea de neam în conștiința profeso­ru­lui Sever Dumitrașcu, dr. Florin Sfrengeu despre Opera științifică a profesorului și arheologului Sever Dumitrașcu, iar dr. Gheorghe Firczak despre Hadrian Daicoviciu – in Memoriam. A putut fi con­sultată și expoziția Publicații realizate de profesorul Sever Dumitrașcu, pusă la dispoziția participanților. Nu în ultimul rând, publicul a primit gratuit un exem­plar din cartea Avram Iancu – Caracterul European al revoluției române din 1848-1849, scrisă de doctor în istorie Gheorghe Firczak. Volumul e însoțit de un DVD. De asemenea, tot cu titlu gratuit a fost oferită și cartea In memoriam Sever Dumitraşcu, lucrare coordonată de Florin Sfrengeu şi Florina Ciure, scriere amplă, cu 493 de pagini, ce a apărut la Editura Muzeului Ţării Crişurilor şi Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2023. Potrivit istoricului Florina Ciurea, acesta conţine două părţi: Per­sonalia şi Studia varia, reunind şapte mărturii ale celor care l-au cunoscut, începând cu soţia sa, Edit, respectiv 27 de studii de cercetare. Între semnatari se regăsesc foştii săi doc­toranzi, colegi la universitate şi muzeu, dar şi alţi spe­cialişti din ţară.

Simbolurile nu mor
„Am o propunere, și anume să con­tri­buim la ideea de a da școlii generale din Rapoltu Mare numele lui Sever Dumitrașcu. (…) Totodată, astăzi, 11 oc­tombrie, este ziua de naștere a distinsului nostru profesor Hadrian Daicoviciu. În 4 octombrie 1994 a trecut la cele veșnice. Cu trupul nu mai este alături de noi, dar cu spiritul, da. Lucrarea sa Dacia de la Burebista la cucerirea romană este, și în momentul de față, cea mai bună lucrare privind istoria Daciei preromane. (…) Rămâne o carte de referință. Pe lângă faptul că a fost istoric și profesor, cursu­rile sale erau în același timp și artă dra­matică. Avea trei momente semnifica­tive pe care punea accentul: continuita­tea dacică, continuitatea daco-romană și formarea poporului și limbii române. La final de an, aveam examen scris, iar întotdeauna unul dintre subiecte era unul dintre cele trei. A avut o demnitate extraordinară. (…) Vă propun ca in me­mo­riam lui Sever Dumitrașcu și a lui Hadrian Daicoviciu, să spunem Dumnezeu să-i odihnească în pace și să păstrăm un moment de reculegere” , a punctat istoricul dr. Gheorghe Firczak, inițiatorul acțiunii.

A activat pe circa 30 de șantiere arheologice din vestul României
Sever Dumitraşcu a scris 36 de vo­lume, alte zeci de cărţi colective, a iniţiat şi condus zece reviste de specialitate, a publicat 240 de studii şi articole, 107 articole în reviste de cultură, 191 de articole şi note publicate în cotidiene şi peste 300 de comunicări susţinute la congrese, sesiuni internaţionale etc. Pe lângă extrem de numeroasele citări naţionale şi internaţionale. Născut la 6 iunie 1937 în localitatea Rapoltu Mare, absolvent al Liceului „Decebal” din Deva și apoi al secţiei de istorie universală antică şi arheologie din cadrul Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a fost re­partizat la Institutul Pedagogic de 3 ani, de aici. La scurt timp, în 1964, a fost transferat la nou înfiinţata instituţie de învăţământ superior din Oradea, Ins­ti­tutul Peda­gogic, Facultatea de Istorie-Geografie, unde a ocupat succesiv posturile de pre­parator, asistent şi lector până în anul desfiinţării acestei instituţii, 1977. În 1972 a fost numit director al Muzeului Ţării Crişurilor, post pe care l-a ocupat până în 1990, când, odată cu reînfiinţarea spe­cializării Istorie-Geografie în cadrul Universităţii din Oradea, revine la catedră pe post de conferenţiar, iar din 1994 îl ocupă pe cel de profesor. Din 1999 a de­venit conducător de doctorat în dome­niul istorie şi a deţinut, din 1998 până în 2004, funcţia de şef al catedrei de Istorie-Geografie.

Această prezentare necesită JavaScript.