Iar ne amenință cu Cărțile de identitate cu cip
Introdusă de Parlamentului European în anul 2019, Cartea de identitate electronică trebuia să fie funcțională în toate statele Uniunii Europene până în august 2021. România a început să implementeze proiectul în urmă cu trei ani, la Cluj Napoca. Acesta urma să fie extins în toate județele țării, iar în noiembrie anul trecut „buletinele cu cip” ar fi trebuit să fie emise românilor. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar autoritățile explică, acum, cauzele acestei întârzieri.
Să vedem, însă, cum vor funcționa aceste cărți de identitate și cum ne vor ajuta ele în relațiile cu autoritățile statului, în condițiile în care nu avem o digitalizare completă a acestora.
Suport stocare-cip
Ministerul Afacerilor de Interne (MAI) anunțat, la începutul lunii septembrie 2024, că infrastructura necesară emiterii noii cărți electronice „se află în fază finală de dezvoltare”.
Problema este, însă, de natură tehnică, transmite Hotnews. Cipurile cu care s-a început implementarea proiectului la Cluj Napoca fac parte dintr-o generație mai veche, de 13-14 ani. Cele care trebuie folosite acum sunt dintr-o tehnologie mai nouă, de aproximativ 4 ani.
Acestea au câteva caracteristici diferite. Noul prototip are inclusiv un suport de stocare-cip cu interfață duală și este contact și fără contact (contactless). Aceste diferențe tehnologice au condus la un impas în privința implementării buletinelor cu cip. MAI afirmă că au fost întâmpinate dificultăți tehnice, „care acum au fost depășite”.
Peste 3 milioane în acest an
Proiectul este finanțat din PNNR, iar suma este de 150 de milioane de euro. MAI susține că acești bani nu se vor pierde, pentru că nu a existat nicio condiție în privința datei la care buletinele cu cip vor fi emise, iar termenul de realizare a investiției este 30 iunie 2026.
Ministerul spune că, în 2025, vor fi emise minimum 3.350.000 de Cărți Electronice de Identiate, dar numai la solicitarea cetățenilor.
Ce conține cipul
Cartea electronică de identitate îi va permite posesorului să aibă o relație mai ușoară cu instituțiile statului. Ea va conține documentele clasice – statul emitent, dar și numele și prenumele etc -, dar cipul va stoca și multe alte informații.
„Buletinele cu cip” vor putea fi utilizate inclusiv în loculul cardului de sănătate. De asemenea, vor putea fi folosite și pentru accesarea sistemelor online ale instituţiilor statului.