Cum funcţionează o ambasadă…?
Nu cu foarte mult timp în urmă, discutam cu un prieten despre faptul că de foarte mult timp, România nu prea mai are ambasadori de profesie, majoritatea fiind reprezentanţi ai clientelei politice, care trebuie cumva recompensaţi. Toată sarabanda asta a început cam de pe vremea lui Oliviu Gherman, numit de Ion Iliescu ambasador la Paris, unde s-a făcut remarcat prin ilustra inactivitate. Îşi consuma omul liniştit pensia într-una dintre cele mai importante capitale ale lumii…
Diplomaţii şcoliţi, cei care ştiau de toate, de la cum se ţine furculiţa, până la limbajul dublu, nu degeaba numit „diplomatic”, sunt din ce în ce mai puţini, invers proporţionali cu numărul facultăţilor care şi-au introdus în componenţă secţii de relaţii internaţionale.
În paranteză fie spus, între cele două războaie, România avea trimişi plenipotenţiari de mare anvergură intelectuală – spre exemplu, şef de legaţie la Lisabona a fost, printre alţii, Lucian Blaga, între 1938 şi 1939.
Politica externă a României fiind deci modestă în zilele noastre, neavând stabilite clar opţiuni geopolitice şi în general nici un fel de opţiuni, cablogramele Wikileaks confirmă dimensiunea a ceea ce înseamnă o activitate de ambasadă într-o ţară mult prea fluidă pentru a fi suficient de stabilă ca partener politic. Îmi amintesc de fraza conform căreia România are de ales între a fi interesată în continuare de strategii geopolitice sau a rămâne un membru mediocru al UE. Hm… păi nu văd ce opţiuni geopolitice majore poate avea România, proaspăt „certată” cu liderii europeni, oricum, fără să fie nici măcar un partener mediocru – vizitele la nivel înalt lipsesc, pe aeroportul din Bucureşti, ultimul mare lider politic a fost Bashar el Assad, preşedintele Siriei, care are acum mari probleme în ţara lui, de fapt o dictatură islamică.
M-am întrebat care este logica acestor informaţii furnizate de ambasada americană – de la prognoze serioase, la genul bârfe de budoar. Cred că ele contribuie la creionarea unor portrete care ar putea fi folosite ulterior selectiv, aşa cum de fapt vedem prin filme. Nici o informaţie nu este irelevantă, nimic nu este omis, pe principiul că niciodată nu se ştie. Probabil că fişierele CIA şi FBI au rubrici despre exact genul de informaţii aparent nesemnificative. Mi se pare, în context, jenantă poziţia lui Bogdan Chirieac, care recunoaşte cu emfază că da, a vorbit despre chestiuni de strategie, dar susţine că nu a spus nimic despre faptul că Băsescu ar bea. Cred că le-a spus pe amândouă. Dincolo de adevărul sau neadevărul afirmaţiei, aceste chestiuni fac obiectul interesului altora, ca orice informaţie potenţial utilă în anumite condiţii. Aceste informaţii pot fi folosite sau nu – în funcţie de împrejurări. La un moment dat, o asemenea informaţie, uitată de majoritatea, poate fi repusă pe tapet într-o campanie electorală spre exemplu, cu efecte notabile, dacă aceia care o mânuiesc sunt profesionişti.
asa, si cum functioneaya o ambasada?
Aici ii dau dreptate lui andi de data asta. Si ce are …ula cu prefectura ????
Este inca o data un argument , pentru o lege care sa reglementeze activitatea presei(ca mai nou vorbim de cablograme pentru evazionistii din domeniu).
In rest sunt lucruri normale, cele pe care le sesizati legat de serviciile externe ale Romaniei de-a lungul anilor.
Si inainte de … si dupa ..(anii ’44 sau’89), oameni de cultura , cu mare reputatie, au fost implicati politic si pentru monca lor, cite o functie prin „strainatatiuri” sau prin „guvern” , era recompensa practicata.Din aceasta cauza si durata mandatelor, era destul de scurta (ex. Labis si mai sunt si altele , chiar contemporane cu noi). Cum la fel a fost si cazul Gherman, pentru figuri mai sterse, dar care si-au facut „datoria , atunci , cind a trebuit!
De ce trebuie sa ne mire insa acest lucru??? Suna ciudat!
Este similar insa, cu banalele contracte practicate la nivele mai mici, de trusturi de presa,chiar ziare si publicatii mai marunte si organele centrale sau locale ale puterii de stat !
Banul public „ESTE CEA MAI SIGURA SURSA DE CISTIG „!!!
O spun si laureati ai premiului Nobel pentru economie !!!
Domnule Tavi, ma exasperati cu nevoia dvs. de interdictii. Interziceti domne tot, asumati-va raspunderea pentru tot, ridicati-l in slavi pe Basescu pentru grobianismul de care da dovada, nu mai lasati pe nimeni sa scrie din moment ce exista mereu cate un andi care nu inteleg nimic. E democratic, e ca la televizor… Interziceti. Sa ne spuna Basescu ce sa scriem, ca sa va simtit bine.
Labis a murit prea tanar ca sa plece pe la vreo ambasada. S-a saturat si el saracu’ de cei pe care i-a crezut. Cititi in alta cheie poezia sa „Pasarea cu clont de rubin…”. La fel s-a speriat si Labis de pofta de interdictie a celor care doreau sa controleze tot.
In alta ordine de idei, cautati-ma sa va dau ultimul nr. al revistei POLITICS SI MEDIA, poate il credeti pe politologul Daniel Barbu, care avertizeaza clar spre ce ne indreptam. Va spun asta pentru ca sper ca inca intelegeti ce cititi, inainte sa le tot dati dreptate celor care nu inteleg.
Punct. In definitv, sunt opiniile mele, nu are decat sa mi le interzica ziarul la care scriu.
„Calmacitate ” !!! d-le Gruian,schimbam opinii !
Rectific Lucian Blaga si nu Labis,viteza e de vina !
In rest, deocamdata nu am afirmat nimic de ilegalitati si imi incredintati prea multe . Sunt un biet cititor al ziarului in varianta electronica si care uneori comenteaza cite un articol.
E drept ca cele mai multe si pertinente au fost la cele scrise de domnia voastra.Eu consider ca e de bine!
Succes!S-auzim numai de bine !!