Recensământul merge ca pe roate în judeţ

Cristina Ghenea
Maximilian Gânju

Locuinţele hunedorenilor au fost numărate în procent de aproximativ 30 la sută. Potrivit conducerii Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS), după primele trei zile de recensământ, judeţul Hunedoara ocupă locul II pe ţară la acumularea datelor.

Unele localităţi sunt aproape gata
Început joia trecută, Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor merge ca pe roate în judeţul nostru. Benoni Bădescu, directorul DJS Hunedoara, a declarat că în 33 de localităţi hunedorene, înregistrarea datelor statistice a fost superioară mediei calculate la nivel judeţean. „Procente mai mari s-au înregistrat în Cerbăl, Luncoiu de Jos, Bătrâna, Beriu şi Băcia, unde au fost numărate aproximativ 50 la sută dintre locuinţele estimate a fi înregistrate. În acelaşi timp, un ritm mai scăzut s-a înregistrat în Crişcior, Râu de Mori, Cârjiţi, Peştişu Mic şi General Berthelot, unde recenzarea locuinţelor s-a făcut în procente mai mici de 20 la sută”, a precizat Benoni Bădescu. Per ansamblu, la nivelul judeţului, din totalul de 197.157 de locuinţe, au fost recenzate 28,22 la sută, adică 55.635. Cât despre persoane, din cei 459.967 de hunedoreni în primele trei zile de recensământ au fost numărate 127.444 de persoane.

Declararea CNP-ului este obligatorie
După ce furnizarea codului numeric personal a creat valuri de nemulţumiri în toată ţara, apele s-au limpezit. Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 a stabilit ieri că declararea CNP-ului este obligatorie. Astfel, persoanele care refuză să completeze codul numeric pe formular, riscă să primească o amendă cuprinsă între 1.500 şi 4.500 de lei. „În procesul de prelucrare a datelor, informaţiile sunt ulterior anonimizate, numele şi prenumele persoanelor nu sunt înscrise în baza de date, iar recenzorii sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea. Mai mult, în procesul de prelucrare, informaţiile vor fi utilizate numai în cadrul sistemului informatic statistic naţional. La un an după încheierea prelucrării, formularele cu datele individuale vor fi distruse fizic, conform normelor şi procedurilor legale”, a declarat directorul DJS Hunedoara. De asemenea, acesta a adăugat că până în prezent, în judeţul nostru nu s-a dat nici o amendă.

Etnii şi „subetnii” în formulare
Formularele pentru recensământ cuprind aproape 100 de etnii. Cea mai „stufoasă” este rubrica „Romi”, acolo unde sunt aproape 20 de categorii ale acestei etnii. Astfel, pe lângă căldărar, băieş, gabor, lăutar sau spoitor, figurează, printre altele, şi caeştal, lăieş, pletos, zarvagiu, boldean sau ţigan de mătase. Interesant este şi faptul că şi maghiarii se pot declara maghiari, unguri, secui sau ceangăi. Chiar şi grecii pot fi greci sau eleni! „Fiecare om se poate declara drept component al etniei din care consideră că face parte. Acum, ce-i drept, nu ştiu care este diferenţa dintre maghiar şi ungur, dar, oamenii pot opta pentru etnia pe care o doresc ei. Sunt destule, atât din Uniunea Europeană, cât şi din afara acesteia”, a precizat reprezentantul unei primării din Valea Jiului.
Printre numeroasele etnii înscrise în formular, nu se află, însă, de exemplu, şi cea de „dac”. „Nu cred că mai avem, printre noi, daci. Dacă va dori cineva, însă, să se declare de această etnie, deşi eu, personal, nu cred acest lucru, atunci vom avea o problemă. Nu am idee la ce rubrică va putea fi înscris, pentru că etnia de «dac» nu figurează în actele recensământului”, a mai precizat acesta.
Deşi dacii, singurii autohtoni europeni, nu au fost luaţi în considerare, românii au mai multe variante de a-şi declara etnia. Astfel, aceştia se pot declara drept români, aromâni, cici (!?), istroromâni,  macedoromâni, meglenoromâni sau vlahi.