Păzea! S-a înfuriat interimarul Antonescu!

De când a ajuns la Cotroceni, Crin Antonescu, preşedintele interimar, calcă dintr-o strachină în alta, iar în ultimele zile, parcă a turbat de-a binelea. Deşi la preluarea mandatului de preşedinte „ad interim”– pe uşa din dos, fireşte, în urma puciului  realizat de guvernul şi parlamentarii uselişti, graţie căruia, în câteva zile, chiulangiul nr.1 din Parlament a ajuns preşedintele Senatului, iar apoi şef de stat – el declara că va fi un preşedinte discret, în scurt timp a dovedit că realitatea este alta.
Dacă ar fi un simplu om, l-am înţelege pe Crin Antonescu, individul care, printr-o conjunctură la care nici nu visa cu câteva luni în urmă, s-a văzut cocoţat pe cea mai înaltă poziţie în stat, iar acum, ţine cu dinţii de ea şi face pe dracu-n patru să rămână cât mai mult acolo. Dar ca om politic, încă destul de tânăr şi, în plus, de sorginte liberală, chiar că nu-l înţelegem. Nu-i înţelegem ieşirile publice din ultima perioadă şi nu putem fi de acord cu ele. Nu ne referim acum la cele  împotriva lui Băsescu, a CCR, CSM, chiar a Guvernului, de fapt, a tuturor celor care nu-i cântă în strună lui, preşedintelui interimar. Ci la ieşirile  de-a dreptul turbate din ultimele zile, prin care a înfierat cu furioasă mânie proletară pe emisarul SUA şi pe ambasadorul Americii la Bucureşti, după ce aceştia au exprimat, în mod oficial, îngrijorarea Washingtonului faţă de manevrele neconstituţionale făcute de Guvernul Ponta, cu sprijinul parlamentului dominat de uselişti. Ne referim la aroganţele meschine îndreptate de interimarul Antonescu în direcţia cancelarului german Angela Merkel, lui Jose Manuel Baroso, preşedintele CE, atunci când respectivii au sesizat derapajul actualei puteri useliste de la cele mai elementare reguli ale statului de drept şi au cerut dovezi ale funcţionării statului român în cadru democratic.
Văzând aceste lucruri, te întrebi cum poate un personaj care se declară politician de prim rang, ajuns – chiar şi conjunctural – pe fotoliul de şef de stat, să facă asemenea greşeli impardonabile? Cum poate el să nu înţeleagă mersul vremurilor? Ce poţi să spui despre un personaj care, cocoţat vremelnic pe fotoliul prezidenţial, se oţărăşte peste gard la şefii de stat ai unor ţări partenere, suduind la capitalismul ticăloşit, de la Washington, la Berlin şi până la Bruxelles? Există o singură explicaţie: un om care toată viaţa lui a chiulit, atât de la şcoală, cât şi din politică, n-are cum să înţeleagă aceste lucruri. N-ai ce să aştepţi de la un asemenea individ, decât să se comporte ca atare.
În infatuarea sa prezidenţială, şi în buimăceala din capul său, Crin Antonescu a declarat fără nici o reţinere că toţi cei care critică acţiunile puterii useliste sunt, vezi Doamne, influenţaţi de dezinformările lui Traian Băsescu, trimise cancelariilor occidentale  pe canale secrete ale acestuia şi de articolele publicate în presa din ţară. Oare chiar atât de naiv – ca să mă exprim eufemistic! – este acest politician ajuns în vârful vieţii politice şi administraţiei româneşti, să nu priceapă că Guvernul SUA, cel german, sau liderii Uniunii Europene nu  vorbesc la telefon cu garajul în care îşi petrece timpul Traian Băsescu de când este suspendat şi nici nu fac revista presei româneşti, dimineaţa, când îşi beau cafeaua? Chiar nu înţelege domnul preşedinte interimar că informaţiile exacte provin din cu totul alte surse şi ajung în cancelariile europene sau traversează Oceanul pe cu totul alte canale?
Dacă nu pricepe atâta lucru, sau în aroganţa şi în disperarea sa obtuză, nu vrea să recunoască ceea ce-i spune o lume întreagă, că manevrele sale, la nivel de guvern, parlament şi preşedinţie, au depăşit de mult cadrul legal, atunci, este clar că acest personaj trebuie să se retragă definitiv din viaţa politică, aşa cum a declarat-o, de altfel, într-un moment, poate, de luciditate.