Gura lumii

Gura lumii, 10.10.2013

gura lumiiVorbeşte lumea dintr-un  oraş de pe Valea Mureşului, unii oameni cu invidie, alţii cu mare mirare, despre un vice de la primărie care pare a se descurca foarte bine din salariul lui de lefegiu la stat. Cică în nici un an, de când se află pe funcţia respectivă, omul a devenit tot mai prosper. Printre altele, vorbesc cârcotaşii invidioşi, omul şi-a schimbat maşina personală, cu una bengoasă tare, de ultimul tip.  Mai apoi, vorbesc gurile rele prin urbea amintită, cică vicele, cât stă la primărie, ar avea o singură preocupare: să-i facă pe oameni fericiţi, să-i facă să uite de necazurile zilnice, să-i ajute să se destindă şi să le apară zâmbetele pe faţă. Pentru asta, zic cârcotaşii, el nu se dezlipeşte de calculator, şi toată ziua stă pe reţelele de socializare, mai ales pe facebook, unde postează bancuri şi alte alea, care să readucă zâmbetul pe chipurile oamenilor. Dacă tot nu poate să rezolve problemele mai mult sau mai puţin grele cu care oamenii din oraşul respectiv se confruntă, măcar să-i facă să râdă. Se ştie clar că râsul relaxează organismul şi scade rata stresului, deci, face un lucru benefic pentru populaţie.

Mare ofertă, mare, la un magazin cu ştaif şi cu o sumedenie de delicatese specifice ţărilor de pe bătrânul continent. În săptămâna cu preparate din ţara  celor trei muschetari, pe lista cu delicatesele oferite spre vânzare marilor amatori cu gusturi mai rafinate şi nu numai, s-au numărat şi melcii. Ca urmare, amatorii de mâncăruri preparate din această specie de gasteropode, s-au bucurat nevoie mare că nu trebuie să mai aştepte să ajungă în Franţa sau Italia, pentru a se desfăta cu câţiva melci pregătiţi la cuptor, de pildă. Aşa că repede a cumpărat o caserolă, ba chiar două, cu delicioşii melci, credea el, şi în timp ce, ajuns acasă, i-a băgat la cuptor pentru coacere, deja îi ploua în gură numai gândindu-se cu ce se va ospăta şi deja îşi imagina momentul în care mirosul preparatului îi va îmbia nările. Dar, odată scoşi din cuptor, când a vrut să bage în gură, a rămas cu ei în farfurie şi cu gura căscată. Melcii chiar erau o specialitate! În loc să fie curaţi şi numai buni de mâncat, aşa cum scrie la carte, mai mult de o treime din porţie era asezonată şi cu maţele şi celelalte organe mucilaginoase şi urât mirositoare ale gasteropodului. Ca urmare, omul nostru a rămas cu o întrebare înfiptă în creier: oare melcii respectivi chiar au fost aduşi din Franţa, sau au fost pregătiţi aici, pe plaiurile mioritice? Că atunci, s-ar explica de ce nu erau pregătiţi şi curăţaţi cum scrie la carte.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura