Băile Bazna, staţiunea din valea blândã

Staţiunea Bazna este situată în nordul judeţului Sibiu, în apropierea limitei cu judeţul Alba, într-o regiune deluroasă, la altitudinea medie de 320 metri, lângă comuna Bazna, la 18 km de Mediaş şi la 22 km de Târnăveni.
Staţiunea încântă prin fericita sa aşezare: într-o vale cu climă blândă, ferită de vânturi, cu versanţi domoli de pe care se prăvăleşte până sub ferestre verdele odihnitor al pădurilor înmiresmate.
Staţiunea balneo-climaterică este cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate pentru apele minerale sărate-iodurate, nămol şi sare.
Zona este recomandată pentru tratarea afecţiunilor reumatice degenerative, pentru reumatismul extra articular, afecţiuni posttraumatice, îmbolnăviri ale sistemului nervos periferic, afecţiuni ginecologice precum şi nevroze.
Scurt istoric
Bazna începe să devină cunoscută încă din 1671, când nişte ciobani au descoperit din întâmplare zăcământul de gaz natural. Prin aceasta, dar şi prin apele minerale descoperite ulterior, staţiunea a atras atenţia oamenilor nu numai din Transilvania, ci şi din alte locuri. În secolul al XVIII-lea, apele minerale de la Bazna fac obiectul unor lucrări interesante. Atunci se aminteşte despre existenţa mai multor izvoare minerale: Baia bisericii, Baia cerşetorilor, Fântâna acră.
Anul 1791 este legat de publicarea în „Scrieri trasilvănene“, publicaţie trimestrială, a unui articolul intitulat „Ceva despre baia de sulf din Bazna“, în care se confirma că Andreas Gaspari a lăsat cea mai veridica descriere a începuturilor acestei staţiuni. În anul 1808, medicii şi chimiştii încep să facă cercetări ştiinţifice asupra apelor minerale, iar, în 1813, au publicat în Anuarul Medical al Statului Imperial un raport favorabil.
Primul stabiliment balnear
Din 1814, izvoarele de la Bazna trec în proprietatea bisericii evanghelice din localitate şi se construieşte un stabiliment balnear. Primele amenajări, patru cabine şi o instalaţie de încălzit apa în cazane, s-au făcut în anul 1835. Primul stabiliment balnear s-a construit în 1843, doi ani mai târziu fiind înregistrate 637 de persoane venite la tratament. Spre sfârştul secolului al XIX-lea, băile trec în posesia bogătaşului Brekner din Mediaş. Acesta arendează pe timp de 70 de ani aceste izvoare şi construieşte instalaţii sistematice, care au contribuit la dezvoltarea şi modernizarea staţiunii.
Sarea de Bazna
Primul medic al staţiunii a fost angajat în anul 1905, an în care se înfiinţează o farmacie şi începe producţia de sare de Bazna, numită “Victoria”. În 1949, Băile de la Bazna trec în administraţia Ministerului Sănătăţii, iar din 1950 devine o staţiune cu caracter permanent. În anii următori, Bazna s-a dezvoltat continuu: au fost construite noi capacităţi de cazare, baze de tratament şi dotări socio-culturale. Legată încă de la începuturi de exploatarea gazului metan, apa sărată de Bazna este valorificată din anul 2000 şi în cadrul Complexului Balnear Expro.
Bază de tratament complexă
Baza de tratament de la Bazna este una complexă, oferind tratamente la bazinul cu apă minerală sărată, bromurată, clorurată, sodică, hipertonă sau împachetări cu nămol sapropelic sau hidroterapie pentru afecţiuni ale aparatului locomotor, ca reumatismul, artroze, spondiloze, stări post traumatism, afecţiuni ginecologice, otolaringologice, endocrine, afecţiuni cauzate de stres, afecţiuni post-traumatice, redori articulare post traumatice, algodistrofie posttraumatică, sechele după leziuni de tendoane, artroze posttraumatice, afecţiuni ale sistemului nervos etc.
În afară de complexul balneoclimateric, în Bazna mai poţi vizita Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial, care este amplasat în parcul din centrul civic al comunei Bazna. Opera comemorativă, în formă de obelisc, a fost ridicată în 1956, în memoria eroilor români care au murit în al Doilea Război Mondial.