Adevărul despre RMN-ul spitalului din Haţeg

Convinşi de faptul că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare, care cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a comunica informaţii ori idei fără denaturarea adevărului de către cei care transpun în practică, prin scris, cele exprimate şi conştienţi, totodată, că libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine, ţinând cont de faptul că exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri şi responsabilităţi, inclusiv în ceea ce-i priveşte pe cei care scriu, vă solicităm să publicaţi în cotidianul „MESAGERUL HUNEDOREAN” comunicatul pe care vi-l punem la dispoziţie, semnat de primarul oraşului Haţeg, care este şi un drept la replică la articolul „RMN-ul Spitalului Haţeg a ajuns un morman de fier vechi”, apărut în săptămânalul de opinie „Vocea Hunedoarei” nr. 78, de marţi, 15 martie 2016, sub semnătura d-lui Iulian Stroia.
Articolul apărut în publicaţia „Vocea Hunedoarei”, din 15 martie a.c. prezintă o situaţie contrară adevărului cu privire la situaţia financiară a Spitalului orăşenesc Haţeg, la începutul mandatului de primar al subsemnatului şi cu privire la două aparate medicale (RMN şi computer tomograf), în scopul vădit de a mă  calomnia, prezentând ca adevărată o stare de fapt neadevărată, prin care se încearcă inducerea în conştiinţa publică a cetăţenilor oraşului Haţeg a faptului că primarul actual al oraşului Haţeg, Marcel Adrian Goia, ales în iunie 2012, nu a avut competenţa să gestioneze unitatea sanitară din oraş. Întreaga situaţie a fost prezentată în mod tendenţios, părtinitor, superficial, fără să reprezinte un demers jurnalistic profesionist, ce ar trebui să caracterizeze obiectivitatea şi realitatea informaţiilor oferite.
Pentru corecta informare a publicului, prezentăm în continuare situaţia reală legată de activitatea spitalului, motivat de faptul că în articolul respectiv au fost menţionate numeroase neconformităţi în raport cu realitatea.

Situaţia financiară a Spitalului Haţeg la 30.06.2012
Transferul managementului asistenţei medicale al Spitalului orăşenesc Haţeg, de la Ministerul Sănătăţii la Consiliul Local al oraşului Haţeg a avut loc în luna iunie 2010, când excedentul  financiar al unităţii sanitare a fost de 1.167.612 lei, potrivit documentelor financiar-contabile.
După preluarea administrării unitaţii sanitare de către autorităţile locale de la nivelul oraşului Hateg, în luna iunie 2010,  managementul acesteia  a fost asigurat de apropiaţi ai primarului în funcţie la acea vreme, Nicolae Timiş. Mai exact de către dr. Marian Mircea, Ştefoni Sebastian Adrian şi Timiş Iosif, fratele primarului. În perioada iunie 2010 – iunie 2012, sub managementul apropiaţilor primarului Nicolae Timiş, Spitalul orăşenesc Haţeg a acumulat datorii peste datorii, astfel că potrivit actelor contabile de la data de 30.06.2012 (bilanţ, balanţă, raport de activitate nr. 2435 din 16.07.2012), aceste datorii se ridicau la suma de 1.380.817 lei. În aceste condiţii, după preluarea mandatului de primar in iunie 2012,  am fost nevoit sa iau o serie de măsuri pentru redresarea unităţii sanitare şi evitarea închiderii acesteia, sens în care am schimbat, în condiţiile legii, persoanele care ocupau funcţiile de conducere al instituţiei publice, a fost pusă la punct o strategie de plată a datoriilor, plătindu-se de la bugetul local o sumă de peste 700.000 lei, astfel că la începutul anului 2014, datoriile fuseseră achitate integral, iar unitatea sanitară a intrat pe plus.

Spitalul s-a ales cu pierderile, SRL-ul cu profitul
Aşa zisa dotare a Spitalului orăşenesc Haţeg, de către edilul Nicolae Timiş, cu un aparat RMN şi un computer tomograf nu a fost decât o afacere a unui SRL care s-a îmbogăţit în dauna unităţii sanitare, prejudiciind Spitalul orăşenesc Haţeg cu suma de peste 981.061 lei.
În anul 2008 a fost încheiat în afara cadrului legal, referitor la unităţile sanitare, un contract de asociere în participaţiune între SC CMCR SRL Sibiu şi Spitalul orăşenesc Haţeg, asocierea având ca scop declarat, potrivit  prevederii exprese a pct. 2.1 din contract, „obţinerea de câştiguri de pe urma activităţii desfăşurate de aceştia”, iar ca scop nedeclarat, potrivit interpretării clauzelor contractuale una prin alta, astfel încât acestea să producă efecte juridice, obţinerea de venituri doar de către una dintre părţi, respectiv SC CMCR SRL Sibiu, cum de altfel s-a şi întâmplat în perioada de funcţionare a aparatului RMN.
Acest contract, semnat din partea Spitalului orăşenesc Haţeg de către managerul de la acea vreme dr. Marian Mircea, directorul finaciar contabil Timiş Iosif, fratele primarului Nicolae Timiş şi consilierul juridic Şerengău Florin, finul primarului Nicolae Timiş, a fost încheiat cu încălcarea art. 165 şi următoarele din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, fiind întemeiat în drept pe legea comercială, pentru a se da o aparenţă de legalitate unei stări de fapt ilegale şi pentru a se scoate profit dintr-un parteneriat aflat în afara legii aplicabile spitalului public, pentru a se eluda legea achiziţiilor publice, fiind evident faptul că, raportul contractual a nesocotit calitatea de instituţie publică cu un regim juridic special al unei părţi (Spitalul Hateg).
Aparatul RMN a fost instalat într-un spaţiu ce a fost creat special în acest scop, fără ca acesta să aibă statut de cabinet/clinică etc. aprobată în condiţiile legii, a fost deservit de salariaţi din cadrul unităţii sanitare, cărora li s-a schimbat locul de muncă, aceştia lucrând aici fără ca spitalul să aprobe o structură, în ambulatoriul integrat, care să aibă ca atribuţii gestionarea acestui aparat, fără ca spaţiul şi aparatul respectiv să fie autorizat, în condiţiile legii, fără a exista posibilitatea de a se încheia un contract cu Casa de asigurări, toate acestea având ca finalitate efectuarea unor cheltuieli de către spital, care nu au fost amortizate/recuperate, datorită clauzelor din contractul de asociere.
Din documentele financiar contabile existente în evidenţa Spitalului rezultă că unitatea sanitară a cheltuit pentru instalarea aparatului RMN următoarele sume:
– reparaţii generale şi amenajare spaţiu RMN, contract încheiat cu o societate comercială, ce s-a ridicat la suma de  299.917,66 lei, sumă plătită de spital din bugetul propriu, din sume provenite de la bugetul local al oraşului Haţeg, al cărui ordonator principal de credite era primarul Timiş Nicolae, plata făcându-se în baza facturii nr. 929 din 11.12.2008.
– reparaţii instalaţia electrică spaţiu RMN, contract încheiat cu o societate comercială, ce s-a ridicat la suma de  8060,16 lei, sumă plătită de spital din bugetul propriu, din sume provenite de la bugetul local al oraşului Haţeg, al cărui ordonator principal de credite era primarul Timiş Nicolae, plata făcându-se în baza facturii nr. 491 din 29.12.2008.
– pentru achiziţionarea aparatului RMN, Spitalul Haţeg a plătit din bugetul propriu, cu bani proveniţi de la bugetul local al oraşului Haţeg, al cărui ordonator principal de credite era primarul Timiş Nicolae, suma de 553.283 lei, plata făcându-se în baza mai multor facturi emise de SC CMCR SRL.
– pentru achiziţionarea de heliu pentru funcţionarea aparatului RMN, Spitalul Haţeg a plătit din bugetul propriu, cu bani de la bugetul local al oraşului Haţeg, al cărui ordonator principal de credite era primarul Timiş Nicolae, suma de 100.000 lei, plata făcându-se în baza mai multor facturi emise de SC CMCR SRL.
În total, Spitalul orăşenesc Haţeg a plătit, în perioada decembrie 2008 – mai 2011, pentru aparatul RMN suma totală de 981.061 lei, echivalentul a 227.114 euro la cursul mediu al anului 2011 de 4,3197 lei /1 euro, fără a încasa vreun ban şi fără a avea certitudinea că SC CMCR SRL Sibiu, asociatul său, a cheltuit vreun ban, întrucât în evidenţele Spitalului nu există documente din care să rezulte acest lucru.
Mai mult, nu există un document financiar-contabil precum factură, contract, document vamal, care să fi fost depus la unitatea sanitară, din care să rezulte care a fost valoarea aparatului RMN şi care este suma plătită de societatea privată, cert fiind doar faptul că Spitalul Haţeg a plătit peste 227.000 euro pentru un aparat identificat exprex – RMN Simens Magnetom Expert Plus, încă din momentul încheierii contractului de asociere în participaţiune, ceea ce denotă faptul că identificarea aparatului s-a făcut înainte de încheierea contractului, iar acesta nu reprezenta decât o modalitate de îmbogăţire a partenerului privat în dauna partenerului public.

Esenţa contractului de asociere în participaţiune se regăseşte la punctul 8, unde este prevăzut că „Spitalul Haţeg este obligat să depună diligenţe pentru asigurarea clientelei, respectiv 7 pacienţi pe zi, iar în cazul în care nu se asigură acest număr şi asociaţiunea nu realizează profitul necesar acoperirii cheltuielilor curente, acestea vor fi  suportate de părţi în cote de L’ SC CMCR SRL şi l’ Spitalul Haţeg”. Este de menţionat că aparatul RMN, datorită vechimii şi uzurii sale (modelul a fost fabricat în anii 80, casat în Germania şi adus în România fără nici un act), nu avea posibilitatea tehnică de a realiza şapte astfel de lucrări zilnice, potrivit celor declarate de dr. Florea Arghir, medic şi manager al unităţii sanitare.
Aparatul RMN a funcţionat în perioada 06.12.2010-15.09.2012, care are în total 645 de zile. Potrivit evidenţelor unităţii sanitare, numărul de pacienţi în toată această perioadă a fost de 312, astfel că numărul zilnic de pacienţi a fost sub 0,5 persoane/zi. În aceste condiţii, Spitalul orăşenesc Haţeg a susţinut financiar pe lângă cheltuielile de mai sus şi toate cheltuielile cu acest aparat (cu salariile, cu utilităţile, cu materiale sanitare şi de curăţenie, servicii de citire a RMN-urilor – 19.800 lei etc.), iar încasările în sumă totală de 96.175 din această perioadă au fost virate în contul asocierii, gestionat de societatea privată, de unde potrivit unor surse bancare, sumele au fost transferate în alte conturi, iar Spitalul orăşenesc Haţeg, prejudiciat cu peste 1.000.000 lei.

Aşadar, unitatea sanitară, pe parcursul derulării acestui contract, nu a încasat vreun ban, ci doar a făcut plăţi sub diverse forme, iar un astfel de contract nu putea continua, mai ales datorită faptului că printr-un astfel de management s-a ajuns ca de la un excedent financiar la finele anului 2010, la jumătatea anului 2012 să se acumuleze datorii de peste 1.300.000 lei. În momentul în care noua conducere a Spitalului a constatat această stare de fapt, a adus acest lucru la cunoştinţa autorităţilor locale, în contextul în care se acumulaseră datorii foarte mari de către unitatea sanitară şi se încerca redresarea acesteia. Potrivit Legii nr. 95/2006, managementul situaţiilor precum instalarea, punerea în funcţiune a unor aparate era atributul exclusiv al conducerii unităţii sanitare prin consiliul de administraţie, manager şi comitetul director, şi nu atributul primarului, care potrivit legii cadru în materie de sănătate, avea doar atribuţia numirii managerului, în condiţiile legii, iar potrivit legii administraţiei publice locale avea o serie de atribuţii expres şi limitativ prevăzute de actul normativ, printre care nu se regăseşte şi aceea de a dispune asupra felului şi numărului de aparate ori dispozitive pe care trebuie să le aibă ori cu care trebuie să funcţioneze o unitate sanitară. În aceste condiţii, legea nu prevedea obligativitatea adoptării vreunui act de către primar ori consiliul local pentru continuarea acestui contract şi a funcţionării sau nu a acestui aparat, care în final putem spune că ar putea îmbrăca forma unei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Referitor la computerul tomograf, dr. Florea Arghir, manager în perioada respectivă, arată că acest aparat, foarte vechi şi nefuncţional, a fost adus la un moment dat de societatea care a adus şi aparatul RMN, scopul fiind acela de a încheia un al doilea contract de asociere în participaţiune, însă în momentul în care spitalul a avut un control de la autoritatea naţională de autorizare în materie nucleară şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională pentru acest aparat, care nu putea dobândi avizele şi autorizaţiile prevăzute de lege, practic, aparatul a dispărut de pe holul policlinicii cu complicitatea angajaţilor implicaţi în încheierea contractului de asociere în participaţiune. Această dispariţie a aparatului tomograf a avut loc înainte de anul 2012, perioadă în care primar era Timiş Nicolae, astfel că acuzele aduse primarului Marcel Adrian Goia cum că a refuzat plata unei sume de 4.000 lei pentru un aviz este o calomnie ce nu poate fi susţinută prin probe.

Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg