Andreea Rãducan dezvãluie „Reversul Medaliei”

Gimnasta pe care toată lumea a considerat-o campioana olimpică la Sydney, dar care a fost deposedată de medalie din cauza unei pastile de Nurofen, şi-a lansat, vineri, la Campionatul Naţional de la Deva, cartea „Reversul medaliei”. Volumul e un fel de mărturie care dezvăluie atât culisele acelui moment, cât şi pe cele ale vieţii de sportivă. În paralel, s-a lansat şi cartea „Performanţă şi prestigiu – o istorie a gimnasticii feminine româneşti”, de Maria Daniela Pănăzan.

Lecţie de viaţă

Dezinvoltă şi sigură pe ea la fel ca în arena competiţională, Andreea Răducan (foto) a mărturisit, micilor gimnaste, antrenorilor şi publicului prezent la evenimentul de la Deva, că motivaţia scrierii cărţii a fost „incidentul de la Sydney”, care a reprezentat o amară lecţie de viaţă. „Dorinţa de a scrie această carte a venit odată cu interesul multor oameni de a şti mai multe amănunte despre ce a însemnat viaţa mea de sportivă, despre relaţia cu antrenorii şi cu colegele şi despre participarea la Jocurile Olimpice de la Sydney 2000. Sunt anumite lucruri pe care le-am clarificat şi altele, care probabil nu vor putea fi ştiute şi înţelese niciodată. Recunosc că episodul Sydney a fost unul dintre motivele care m-au făcut să scriu această carte. Altfel, nu prea i-aş fi găsit sens. Eram o sportivă de performanţă cu rezultate, aşa cum sunt multe dintre colegele mele, fără a avea nimic special”, a spus Andreea.

Fără medalie, dar cu respectul publicului

Andreea a menţionat că pierderea medaliei olimpice i-a adus o răsplată neaşteptată, respectiv simpatia şi respectul publicului. „Chiar dacă atunci, am pierdut un titlu olimpic fără să am vreo vină, am câştigat simpatia necondiţionată a milioane de oameni. Eram un copil care nu înţelegea ce se întâmplă, care ştia că a muncit pentru a obţine acea medalie de aur. Eu şi acum consider că acea medalie e a mea. Apoi, toţi au încercat să mă protejeze cât mai bine, de aceea, nu ştiam chiar tot ce se întâmplase în jurul meu. Am vorbit cu doamna Mariana, cu domnul Belu, am primit câteva dintre hârtiile făcute de domnul Ţiriac şi avocaţii dumnealui şi am încercat să leg totul de exact ceea ce trăiam şi simţeam eu”, a mărturisit campioana.

Carte dedicată tatălui

Gimnasta a făcut o prezentare destul de detaliată a cărţii, precizând că aceasta conţine capitole speciale dedicate antrenorilor Octavian Belu şi Mariana Bitang şi colegelor din lotul de la Deva. „Am pus în această carte tot ceea ce am trăit de-a lungul vieţii de gimnastă, aşa cum am gândit şi am simţit eu. Am dedicat câte un capitol special pentru colege şi un altul pentru antrenori. Era şi normal, sunt oamenii cu care am împărţit momente cu totul speciale, fie ele excepţionale sau dificile. Este o carte despre mine, despre experienţa mea în sportul care mi-a marcat viaţa. Este o lecţie de viaţă, în care se regăseşte şi relaţia, atât de importantă pentru a face performanţă, dintre părinte şi copil. Este o carte care are şi momente serioase, şi momente amuzante, dar şi momente triste. Este o carte pe care o dedic tatălui meu, care m-a susţinut tot timpul”, a spus Andreea. Marea campioană a precizat că a scris „Reversul medaliei” cu gândul la tatăl ei, care s-a stins în urmă cu câţiva ani: „Îi dedic această carte şi mi-aş fi dorit să o poată citi, să vadă că am înţeles mai bine decât şi-a imaginat lucrurile pe care mi le-a spus”. La final, Andreea Răducan a dat autografe şi s-a fotografiat alături de admiratori. (C. Marinuţ)