Am privit dezbaterea dintre cei doi candidaţi la preşedinţia României, Crin Antonescu şi Traian Băsescu, mai detaşat, mai atent la stil, la profunzimea replicilor, la fizionomia celor doi şi la reacţia anturajului.
Părerea mea, imediat după terminarea confruntării, a fost că Antonescu a punctat mai mult. A aplicat una dintre regulile de bază ale oricărei dispute, fie ea verbală sau militară – anume că apărarea o fi având ea rolul ei, dar că ofensiva este esenţială. Antonescu a introdus practic temele la care Băsescu a răspuns sau, mai grav, într-o dezbatere cu această miză, s-a justificat chiar şi atunci când nu era cazul. Desigur că, unele replici puteau fi mai bune, dar nu voi cădea în greşeala făcută de mulţi alţii, de a da sfaturi după. E uşor, când vezi ceva terminat, să spui că tu ai fi făcut aşa şi pe dincolo. Greu e să ai ideea primordială, de comentatori şi tipi care se pricep şi spun cum ar fi făcut ei, nu ducem lipsă.
Ceea ce vreau să spun este că am asistat la o confruntare cu rol major în acest final de campanie electorală. Impresia pe care a lăsat-o Antonescu a fost foarte bună, dovedind că are capacitate de reacţie, pentru a face faţă unuia care ani de zile a fost caracterizat ca foarte bun comunicator. Crin Antonescu a dovedit că poate şi vă mărturisesc deschis că reţinerile personale pe care le aveam, legate de o prea mare fineţe a sa să spunem, s-au risipit. Cred astăzi că Antonescu poate fi un foarte bun preşedinte al României, nu fără vlagă, nu ghidonat de alţii, ci echidistant şi altfel. Poate aşa cum ni-l dorim de 20 de ani şi nu prea mai sperăm, mai ales ăştia ca mine, mai idealişti.
Revenind, spun că a fost o dezbatere importantă, pentru că a creat o primă impresie foarte bună despre Crin Antonescu – una la mână. În altă ordine de idei, a stabilit un standard. Orice altă confruntare ce va avea loc în acest răstimp foarte scurt, rămas până la primul tur de scrutin, va fi în mod obligatoriu raportată la cea desfăşurată sâmbătă, iar prestaţia candidaţilor va fi comparată cu unitatea-standard: dezbaterea de sâmbătă. Geoană va fi mai bun sau mai slab decât Crin Antonescu, Băsescu va fi mai bun sau mai slab decât în confruntarea cu Antonescu – două la mână.
În fine, standardul stabilit sâmbătă nu e unul oarecare, ci unul destul de ridicat – în pofida colocvialităţii criticate de un analist de forţă cum este Cristian Pârvulescu, tocmai stilul aparent relaxat a determinat apropierea de electorat, de public. Prin urmare, nu va fi uşor pentru nici unul dintre ceilalţi candidaţi să se ridice la nivelul primei dezbateri. Îmi dovedeşte asta reacţia palidă a lui Mircea Geoană, care se bazează în continuare aproape exclusiv pe forţa maşinăriei electorale pe care o are în spate şi mai puţin pe stilul personal, cam sec şi rigid. Geoană nu are verb, nu este spontan, iar o dezbatere tehnicistă este neinteresantă. De văzut când şi dacă o alta va mai avea loc.
Mai mulți bărbați din comuna Ilia, membri unei bande, au furat mai multe animale dintr-o…
Nu unul ci patru judecători de la ICCJ au judecat dosarul și au dat aceeași…
Șușotesc gurile rele prin târg că o duduie care le face viața grea salariaților săi…