AUR urăște drogurile. Lupta împotriva lor trebuie să fie una comună!
Decizia de a înființa CENTRE PENTRU PREVENIREA ADICȚIILOR ÎN CADRUL SPITALELOR JUDEȚENE, INCLUSIV LA SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ DEVA, PRIN PRELUAREA PERSONALULUI ȘI PATRIMONIULUI DE LA AGENȚIA NAȚIONALĂ ANTIDROG (ANA), vine în contextul creșterii consumului de droguri și al nevoii de soluții mai eficiente. Aceste măsuri sunt extrem de benefice în situația actuală, având potențialul de a oferi un sprijin real celor afectați de adicții și de a îmbunătăți accesul la tratament și consiliere.
Mai mult decât atât, noi, partidul AUR, am demarat o amplă campanie de conștientizare și luptă împotriva acestui flagel care distruge viața multor tineri, încercând să prevenim și să combatem fenomenul, înainte ca acesta să devină și mai greu de gestionat. Îmi permit, totuși, să analizez aceste decizii și să evidențiez plusurile și minusurile acestor reorganizări, care în cazul multor decizi trâmbițate ale Guvernului, nu au adus un plus valoare serviciilor publice.
Avantaje
1. Acces mai bun la servicii medicale integrate – Centrele pentru prevenirea adicțiilor vor funcționa în spitale, ceea ce va permite pacienților să beneficieze și de alte servicii medicale, cum ar fi tratamente pentru comorbidități psihice sau afecțiuni asociate consumului de substanțe;
2.Utilizarea resurselor existente – În loc să creeze structuri noi, statul folosește infrastructura centrelor de sănătate mintală deja existente, economisind bani și timp;
3. Personal medical calificat – Transferul personalului de la ANA înseamnă că medicii și consilierii deja specializați în domeniu vor continua să lucreze în prevenirea și tratarea adicțiilor;
4. Reducerea birocrației – Consolidarea acestor servicii sub Ministerul Sănătății poate duce la o mai bună coordonare și la reducerea fragmentării instituționale;
5. Creșterea conștientizării – Fiind parte dintr-un spital mare, problema adicțiilor ar putea fi abordată mai serios, cu mai multă vizibilitate și finanțare.
Dezavantaje
1. Risc de supraîncărcare a spitalelor– Unitățile medicale se confruntă deja cu lipsa de personal și supraaglomerare, iar preluarea acestor servicii ar putea pune o presiune suplimentară;
2. Posibile sincope în tranziție – Desființarea ANA și integrarea personalului său în spitale ar putea genera probleme administrative, întârzieri și dificultăți de coordonare;
3.Posibilă scădere a calității serviciilor – Dacă spitalele nu au suficientă experiență în gestionarea adicțiilor sau dacă resursele sunt insuficiente, calitatea serviciilor ar putea avea de suferit;
4. Pierderi de personal– Unii angajați ai ANA ar putea să nu dorească să se transfere în spitale sau ar putea fi eliminați din sistem, ceea ce ar duce la un deficit de specialiști;
5.Risc de politizare– Fiind o restructurare masivă, există riscul ca numirile în noile centre să fie influențate politic, afectând profesionalismul și eficiența intervențiilor.
Concluzia:
Măsura poate fi benefică dacă este implementată corect, cu resurse adecvate și o tranziție bine planificată. Totuși, succesul său depinde de capacitatea sistemului medical de a prelua aceste servicii fără a le afecta calitatea. În paralel, eforturile de conștientizare și prevenție, deja demarate, trebuie să continue cu și mai multă intensitate, astfel încât să protejăm cât mai mulți tineri de pericolele acestui flagel care le distruge viețile. Un sprijin financiar și logistic suplimentar ar fi necesar pentru a evita supraîncărcarea spitalelor și pentru a asigura continuitatea și eficiența tratamentului pentru persoanele afectate de adicții.
Tiberiu Claudiu BÂRSTAN,
Deputat,
președinte AUR Hunedoara