Aurel Vlaicu, omagiat la el acasă

Magdalena Şerban

Aurel Vlaicu, aviatorul de geniu de la în­ce­putul secolului XX, a fost omagiat ieri, în loca­li­tatea sa de baştină. Organizatorii de bază ai eveni­mentului au fost Primăria oraşului Geoa­giu şi Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, cărora li s-au alăturat Parohia Ortodoxă Aurel Vlaicu, Aeroclub Deva – Aerodrom Săuleşti şi Asociaţia Aeronautică Română.

„Icarii” i-au înălţat numele spre cer
Din programul manifestării au făcut parte o slujbă de pomenire a aviatorului şi una de Liturghie oficiată la Biserica Ortodoxă din satul Aurel Vlaicu, depuneri de coroane la bustul ero­u­lui, situat în faţa Complexului Memorial, un salut al aviatorilor civili şi militari, alocuţiuni sus­ţinute de diverşi invitaţi, dar şi un miting aviatic, cerul fiind brăzdat de planoarele celor care au vrut să-l omagieze pe Icar, acolo unde se simţea el cel mai bine: în aer. De mare impact s-a do­vedit prezentarea machetei de avion Vlaicu III de către comandorul Gheorghe Coman, reali­zată cu acurateţe de 1:1, funcţională la sol. Toto­dată, nu au lipsit surprizele, unele fiind pre­sărate cu tradiţiile autohtone. Aşa cum se prac­tică la fiecare ediţie, pentru ca lumea să se poa­tă bucura de însemnătatea activităţii marelui erou, studiind-o detaliat, Muzeul Memorial Aurel Vlaicu a oferit intrarea gratuită. “Este o onoare pentru noi, atât ca şi conducere locală cât mai ales ca şi comunitate, să ne mândrim cu un om care a marcat progresul întregii omeniri. Aurel Vlaicu a fost primul român care a construit un avion pe teritoriul ţării noastre. Brevetul cu nu­mărul 2258 a fost înregistrat cu numele de maşina de zburat cu corp în urma de săgeată. Prin urmare, primul zbor al lui Vlaicu a fost o vic­torie a întregului neam românesc, afirmându-se în acest domeniu al tehnicii din nou, după zborul lui Vuia, alături de marile state din occi­dent, care au luptat pentru cucerirea aerului. România devenea atunci a treia ţară din lume, după Statele Unite ale Americii şi Franţa, pe teritoriul căreia s-a zburat cu un aparat original, inventat, construit şi pilotat de un fiu al statului respectiv. Suntem un popor binecuvântat, având la bază personalităţi pe care suntem obli­gaţi moral să le păstrăm vii în amintirea nea­mu­lui şi să nu le ştirbim rolul istoric, lăsând tim­pu­rile actuale şi viitoare să le îngroape. Mulţu­mesc celor implicaţi în materializarea acţiunii şi sper ca evenimentul de ieri să fi ajuns la inimile tuturor participanţilor“, a afirmat Vasile Cărăguţ, edilul-şef al oraşului Geoagiu, unitate adminis­trativ-teritorială de care aparţine localitatea Aurel Vlaicu.

Jertfă pentru visul său suprem
De amintit că primul succes, după o intensă muncă, l-a constituit ridicarea de la sol a pla­no­rului proiectat şi construit după planurile proprii, pe islazul satului natal, în anul 1909. Convins că la Bucureşti va găsi alte posibilităţi de rea­li­zare a proiectelor, Aurel Vlaicu trece munţii şi, susţinut de o serie de personalităţi, reuşeşte să construiască aparatul de zbor „Vlaicu I”, o rea­li­zare remarcabilă prin simplitatea ei. Cu acest avion a izbutit, în 17 iunie 1910, să decoleze de pe câmpul Cotrocenilor de la prima încercare. Cu al doilea aparat construit, „Vlaicu II” ce a atins o viteză de 90 km/oră şi se ridica până la 1.000 de metri, Icarul a zburat la Arad, Blaj, Braşov, Sibiu, Iaşi şi alte oraşe din ţară. În 1912, la concursul aviatic internaţional de la Aspern – Viena, el a fost premiat pentru precizia aruncării la ţintă a unui proiectil de la 300 de metri înăl­ţime într-un cerc de 40 de metri şi pentru ateri­zarea la punct fix. Între 1912-1913, a proiectat modelul Vlaicu III, primul avion de construcţie metalică din lume, proiect care nu a mai fost finalizat. În 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munţii Carpaţi cu avionul Vlaicu II, s-a prăbuşit în apropiere de Câmpina. A lăsat în urma sa un pas al evoluţiei. Şi în zi de azi, Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa se numeşte „Aurel Vlaicu“, iar chipul său se regăseşte pe bancnota de 50 de lei.