Avocatul hunedorean Pompiliu Bota cere închisoare pentru judecătorii nedrepţi

Natalia Bumbac

Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) Bota a adresat o cerere mai multor instituţii competente de la vârful statului, de a introduce în Codul penal românesc un articol de lege menit să-i scoată pe politicieni din chinurile facerii unei legi a răspunderii magistraţilor. Totodată, prevederea legală ar pune capăt corupţiei din justiţie şi abuzurilor unor reprezentanţi ai acesteia de a pronunţa sentinţe nedrepte. O problemă care pare să fi fost rezolvată exemplar de ţara noastră soră – Republica Moldova – acolo unde a fost adoptat un articol de lege pentru a-i trage la răspundere pe magistraţii care, cu bună-ştiinţă, dau decizii ilegale.

Avizat de Comisia de la Veneţia
În 23 august 2017, UNBR Bota, condusă de avocatul hunedorean Pompiliu Bota (foto), a trimis o cerere către mai multe autorităţi din capul statului, de a introduce în Codul penal românesc un articol de lege similar articolului 307 din Codul penal al Moldovei.
Pe fondul unei corupţii generalizate din sistemul de justiţie din ţara vecină, Parlamentul Moldovei a adoptat în 2002 un text de lege care indică pedepse privative de libertate pentru judecătorii nedrepţi. „Pronunţarea cu bună-ştiinţă de către judecător a unei hotărâri, sentinţe, decizii sau încheieri contrare legii se pedepseşte cu amendă în sumă de la 300 la 800 unităţi contravenţionale sau cu închisoare de până la cinci ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani”, stabileşte articolul cu pricina. După adoptarea lui, judecătorii moldoveni au sărit ca arşi şi l-au atacat la Curtea Constituţională a Republicii Moldova (CCRM). În 28 martie 2017, CCRM l-a declarat constituţional, arătând că a solicitat şi opinia Comisiei de la Veneţia pe acest subiect, care a răspuns că: „Oricât de importantă ar fi libertatea judecătorilor în exerciţiul funcţiei lor judiciare, ea nu exclude tragerea la răspundere a acestora.”

A redus cazurile de corupţie
Astfel, cererea UNBR Bota se întemeiază pe experienţa unui alt stat, care a dat rezultate pozitive, deoarece după instituirea articolului 307, abuzurile magistraţilor moldoveni ar fi scăzut. „Articolul este foarte deştept şi este important că a fost declarat corect de către Comisia de la Veneţia, cea care are competenţă în dreptul european. Judecătorii din Moldova care greşesc cu bună-ştiinţă sunt condamnaţi şi trimişi la închisoare”, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN, avocatul Pompiliu Bota.
Întrebat dacă exemplul Moldovei în a combate corupţia din justiţie, un stat care nu excelează la capitolul democraţiei şi a respectării drepturilor omului, este potrivit, Pompiliu Bota a subliniat că nu provenienţa articolului de lege este importantă. Acesta ne-a atras atenţia asupra faptului că în toată ecuaţia este importantă opinia Comisiei de la Veneţia, o autoritate incontestabilă în drept la nivel european.

Sentinţele desfiinţate de CEDO – ilegale
Despre cine ar trebui să stabilească dacă o sentinţă dată de instanţe este sau nu nedreaptă, avocatul Pompiliu Bota a spus că, în primul rând, trebuie luate în considerare deciziile greşite pentru care statul român a fost condamnat la CEDO. De altfel, în cererea adresată de către UNBR Bota Ministerului Justiţiei, Parlamentului României şi a comisiilor de resort, sunt enumerate peste 10 hotărâri date de judecătorii români în care CEDO a constatat că au fost încălcate drepturile omului. Hotărâri care ar trebui considerate ilegale şi care ar trebui să poarte răspunderea celor care le-au enunţat.