Balşa nu-şi uitã fiii satului

Magdalena Şerban

Vara nu înseamnă doar muncă şi sudoare pentru locuitorii satelor hunedorene, ci şi un prilej de joc şi voie bună. Nu mai sunt horele de altădată, dar nici spectacolele din zilele noastre nu-s de lepădat. Aşa se face că în comuna hunedoreană Balşa, anotimpul cald vine cu o aniversare şi cu bucuria unei „reuniuni de clasă“ a celor pe care sufletul îi leagă de frumoasa aşezare.

Puţine, dar bune
„Nu putem spune că în 2011 vom avea multe manifestări. Este un an greu, ca mai peste tot, dar cu toate acestea, nu renunţăm la ceea ce reprezintă o tradiţie pentru noi, ca şi comunitate. Spre exemplu, pe 24 iulie, vom avea târnosirea bisericii cu Hramul Sfântul Gheorghe, din Stăuini. Tot anul acesta, vom striga adunarea pentru fiii satului, în Poiană. Preconizăm să o organizăm în 4 septembrie, ocazie cu care vom sărbători şi împlinirea a 500 de ani de atestare documentară a satului Poiană. Nu vor lipsi din program, spectacolul şi balul. Totul, bineînţeles, după slujba religioasă. Noi am organiza câte un astfel de eveniment cât mai des, dar bugetul nu ne permite, din păcate, să ne abatem de la cheltuielile stringente. Avem zestre, dar una a tradiţiilor, iar bogăţia noastră este ceea ce Dumnezeu ne-a lăsat”, a precizat Simion Meteşan (foto), primarul din Balşa.

Istorie trăită în prezent
Aparteneţa la GAL-ul ţinutul Sargeţia poate însemna pentru Balşa o rampă de promovare. „Avem o zonă în care metalele preţioase au fost exploatate, cu succes, cu mulţi ani în urmă. Acum, dorim să exploatăm frumuseţile şi istoria. Avem biserici vechi, de care ne leagă trecutul. Un exemplu grăitor este biserica «Sfinţii Arhangheli» din Almaşu Mic de Munte. În apropierea lăcaşului se află «scaunul de judecată». Tradiţia judecării de către bătrâni a sătenilor ce au greşit grav faţă de semenii lor este dovedită de aşa-zisul «scaun de judecată», ce se mai află şi azi în faţa unor biserici din Ţara Moţilor (mai există doar în Almaşu Mic de Munte – comuna noastră şi în faţa Bisericii «Adormirea Maicii Domnului» din satul Brădet, comuna Almaşu Mare.) Mai avem Cheile Madei, la baza peretelui de stâncă numit Piatra Măzii, existând şi o peşteră folosită drept loc de refugiu în timp de restrişte (Peştera Zidită). Cheile Ardeului adăpostesc urme arheologice de o însemnătate deosebită şi ceramică preistorică aparţinând culturilor Wietenberg. La acestea, se mai adaugă peisajul oferit de Cheile Glodului, dar mai presus de toate, avem oameni buni, iar asta face mult”, a încheiat Simion Meteşan, edilul şef din Balşa.