BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI
În goana după cadouri, un şef de localitate din zona îndepărtată a judeţului, a constatat că buzunarele îi sunt cam goale. Pandemia nu l-a prea ajutat şi s-a gândit că are excedent bugetar din care s-ar putea înfrupta. A aranjat o licitaţie pentru a putea să-şi rotunjească veniturile de sărbători. Cel care avea promis contractul ar fi cotizat cu 10 procente din profit, dar pe fir a intrat un alt pretendent care a mărit şpaga la 15 la sută. Ghidându-se după regulile economiei de piaţă, omul a ales oferta cea mai bună şi, mai spun gurile rele, a uitat de prima promisiune. Bucuros că are biştari pentru cadouri, omul şi-a încălcat promisiunea şi nu s-a gândit la consecinţe. Afaceristul păgubit îl ameninţă acum că dă totul în vileag.
Boala colaboratorului său pare că-i contagioasă rău. Bârfitorii spun că un şef de urbe a dat în patima jocurilor de noroc şi-şi toacă finanţele în speranţa unui câştig fabulos. Predecesorul său era un mare pasionat de barbut şi a şi fost pedepsit pentru că s-a înfruptat din casieria instituţiei, pentru a-şi potoli pofta de joc. Gurile rele spun că omul e puţin mai modern şi nu riscă la cărţi, unde e socializare, dar mai apar şi confruntări. Îi place să stea la aparate, pentru că riscul de bătaie e mai mic, la fel ca şansele de reuşită. Chiar şi aşa, cum sacul nu e fără fund, bârfitorii spun că şeful urbei toacă în fiecare zi de zi câte o sumă mică, iar până acum a pierdut suficient încât să-şi dea seama că nu va da niciodată norocul peste el.
