BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI
Vorbesc gurile rele că un angajat dintr-o primărie stă toată ziua la urechea şefului instituţiei şi îi şopteşte tot felul de prostii. Că unul de la un serviciu nu face nimic toată ziua, că una de la contabilitate îl bârfeşte pe primar, că alţii îşi fac afacerile proprii în primărie. Şi, spun zvonerii de serviciu, primarul ascultă frumos şi merge apoi şi se ia de cei incriminaţi. Numai că, se pare că omul nostru le mai bagă şi din top, astfel ca să poată veni în fiecare zi cu noutăţi demne de un edil şef. Astfel îşi arată şi utilitatea funcţiei sale, de bârfitor de serviciu.
Povestesc cârcotaşii pe la colţuri că se pregăteşte debarcarea unui şef din zonă, după ce el nu a mai ascultat ordinele de sus. Vorbesc gurile rele că omul nostru e aproape sigur pe făraş, din cauză că, odată cocoţat pe fotoliul mult râvnit, el a zis că nu mai e nevoie să se poarte frumos şi să asculte ordinele date de şefii de partid. Astfel, el şi-a permis, şuşotesc zvonerii, să nu angajeze pe ruda unui primar în instituţie, lucru care i-a enervat pe colegii de partid. Iar de aici i s-ar trage şefului prigoana pornită împotriva sa.