Comunitate

Blăjeni, pe lista câștigătoare. Stație de încărcare electrică din fonduri de mediu și un centru de promovare a tradițiilor și meșteșugurilor, din bani europeni

Magdalena Șerban

Un primar cu viziune, care vrea să atingă succesul administrativ pentru oamenii care i-au acordat încrederea, trebuie să știe că e musai să păstreze și să promoveze valorile tradiționale ale meleagurilor pe care le conduce și, con­co­mitent, să dezvolte localitățile apar­ținătoare pe linia modernă a in­ves­tițiilor. Altfel, comunitatea va rămâne în urmă și va pierde ceea ce o definește din moși-strămoși. Horia Jurca, edilul din Blăjeni, deja pune în practică.

Pentru ziua de mâine
Viitorul va fi unul verde, în mod sigur, in­clusiv în ce privește autovehiculele, așa că stațiile de încărcare electrică vor de­veni o normalitate. Chiar dacă la ora actuală, mai ales la nivel rural nu sunt multe mașini electrice, se pregătește infrastructura pentru acest sistem. De altfel, în contextul în care autoritățile cen­trale vor reînnoi parcul auto școlar din România, dotându-l cu mi­cro­buze elec­trice, arătându-se tran­șan­te legat de cei care nu dețin stații de încărcare (pentru obți­ne­rea punctelor-avantaj), tot mai mulți edili optează pentru susț­i­ne­rea unor astfel de locații. ,, Re­cent, am sem­nat contractul de fi­nanțare pentru im­pleme­n­ta­rea unei stații de reîncăr­care a acu­mu­la­to­ri­lor pen­tru ve­hi­cu­le elec­trice, prin fon­dul de mediu. Ur­mează lici­ta­ția pentru re­a­lizarea in­ves­tiției și a­poi execuția aces­teia. Va fi amplasată în satul Blăjeni, în perimetrul activ și cel mai circulat. Dacă tot ni s-au pus la dispoziție astfel de posibilități, deci bani nerambursabili, nu din bugetul propriu, era păcat să nu ne straduim să-i și ob­ținem. Prin Ad­mi­nistrația Fondului pen­tru Mediu (AFM) s-au finanțat staţiile de încărcare formate din minimum două puncte alimentate de aceeași sursă de livrare din reţeaua publică de distribuţie, dintre care unul va permite încărcarea în curent continuu, la o putere ≥ 50 kW (încărcare rapidă) şi celălalt va permite încărcarea în curent alternativ, la o putere ≥ 22 kW. Noi vom avea o astfel de stație. La ora actuală, nu putem vorbi de un număr însemnat de autovehicule electrice la nivel local, dar cetățenii comunei noastre s-au arătat interesați, adresându-ne întrebări re­eritoare la astfel de stații, în ideea în care unii dintre ei își vor achiziționa o mașină electrică, renunțând la cea veche, po­lu­antă, ne­prie­tenoasă cu mediul. Și, toto­dată, prin Inspectoratul Școlar Hunedoara am so­li­citat obţi­ne­rea unui microbuz electric (capacitate de 16+1 locuri), destinat na­vetei elevilor. La această dată de­ți­nem un microbuz vechi, care se defectează destul de des și care implică niște chel­tu­ieli însemnate cu reparațiile acestuia. E vorba și de siguranța copiilor, care este cea mai importantă pentru noi”, a punc­tat primarul Horia Jurca (foto). Edilul a mai subliniat că vremu­rile se schimbă și ne aflăm deja la răs­cruce de drumuri, viitorul fiind destul de aproape. Cert e că fie mică, fie mare, o comună trebuie să se adapteze noilor cerințe. Un argument important este că pentru vizitatori și turiști va constitui un aspect major ca lo­ca­litatea Blajeni să aibă stații de în­cărcare.

Tulnicul, piesa de rezistență
În paralel cu conturarea moderni­ză­rilor, se dorește consolidarea identității, urmărindu-se scoaterea la lumină și transmiterea în special către noile ge­nerații a tradițiilor, obiceiurilor și a meș­te­șugurilor zonei. Așa se face că din fon­duri europene, dar și cu o contribuție sem­nificativă din visteria proprie, aici s-a înfiinţat un centru pentru promovarea culturii tradiţionale, implicându-i pe tineri în recuperarea şi valorificarea dati­ni­lor străbune. Laviţa, patul, masa, bli­da­rul, colţarul, stelajul, scaunul cu spătar sau lada de zestre, frumos ornamentate cu diferite motive, sunt piese de mobilier caracteristice interioarelor ţărăneşti tra­diţionale, iar alte obiecte folosite pentru meşteşugurile casnice, precum furca de tors, leagănele pentru copii, fluiere, di­ferite vase de lemn sau chiar jugul boilor se remarcă şi ele prin diferite decoruri cioplite, crestate sau pirogravate în lemn, meritând să fie admirate de ochiul oricărui vizitator. Portul popular, tulnicul, rotăritul, fierăritul, morăritul ori dul­ghe­ritul vor fi și ele repuse în actualitate. „Proiectul e câștigat prin GAL Țara Zarandului, în cadrul AFIR și înseamnă înființarea în satul Criș a unui centru de promovare a valorilor autohtone, cele cu care ne-am născut și pe care le-am moș­tenit și cu mândrie vrem să le ducem mai departe. Va fi reabilitată o clădire din temelii, lucrările aflându-se în desfășurare, spațiul deservind atât ca punct muzeal cât și ca punct de promo­vare a comunei Blăjeni. După ce vom fi­naliza programul, ne dorim să ne ocupăm de promovare în special în me­diul online, dar și prin diverse materiale informative atât pentru a atrage turiști cât și pentru promovarea spațiului rural tradițional românesc.Nu vom percepe taxă de intrare, nu vrem să facem o afa­ce­re. Scopul nostru este ca lumea să ne cunoască tradițiile și obiceiurile cu adevărat și astfel să le arătăm respectul cuvenit înaintașilor. E bine să nu pierzi trenul modernizărilor, dar să nu îți uiți niciodată rădăcinile și să păstrezi vie tradiția neamului”, a încheiat primarul din Blăjeni.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura