Blăjeni, una dintre principalele comune vizate de modificările legislative privind fondul funciar. Primarul Horia Jurca invită cetățenii să-și obțină drepturile

Magdalena Șerban

O altă comună care chiar avea ne­voie ca de aer de modificarea Legii fondului funciar 18/1991, satele apar­ținătoare fiind necolectivizate, este Blăjeni. Și aici, lumea nu și-a permis să-și facă acte pe terenuri, totul implicând mulți bani și timp. Însă, pentru că proiectul de lege ini­ți­at de Vetuța Stănescu (Pl-x 354/ 2022), deputat PNL Hunedoara, legat de obținerea titlurilor de pro­prie­tate pentru zonele ne­co­o­pe­ra­tivizate a fost promulgat de către pre­ședintele Klaus Iohhannis, acum au ocazia să beneficieze de tot spri­jinul, obținându-și drepturile atât din extravilan cât și din intravilan.

Cea mai bună lege funciară de după Revoluție
„Prin adoptarea acestui proiect de lege, comisiile județene de fond fun­ciar vor putea să aplice în mod unitar legea în ceea ce privește punerea în posesie și acolo unde se poate face dovada faptului că proprietarii tere­nu­rilor au plătit impozite pe acele te­re­nuri și nu fac obiectul unor reven­di­cări”, a motivat deputatul Vetuța Stănescu, inițiatorul și susținătorul proiectului legislativ, alături de colegul său, deputatul Florin Roman. „Salut noile prevederi și doresc să le mul­țu­mesc celor care au pus umărul la con­cretizarea lor. Nu fiecare parlamentar se poate mândri că a lăsat ceva în urma sa. Doamna deputat are dreptul să ofacă. Oamenii din mediul rural, cum e comunitatea noastră, nu ar trebui puși pe drumuri și purtați prin instanțe de judecată ca să poată beneficia de un drept al lor, de ceea ce au moștenit din tată-n fiu. În primul rând nu sunt familiarizați cu birocrația și în al doilea rând e vorba de simpli cetățeni care muncesc mult ca să-și câștige pâinea și își lucrează pământul cu trudă, pentru a obține niște roade din care să trăiască. Ei nu au bani de case de avocatură și nu stau să na­vigheze pe Internet să vadă ce pași tre­buie să urmeze ca să-și do­bân­dească calitatea de proprietar. Ter­me­nele în instanță sunt îndelungate din pricina volumului mare de muncă al magistraților, așa că ar fi fost nevoiți să bată drumurile și să ducă martori, vecini, tot ceea ce se impune pentru a se termina cu bine un proces de uzu­ca­piune. Acum e gata cu toate acestea. Însă doresc să-i atenționez că e vorba de deţinătorii sau moş­te­ni­torii care nu s-au înscris în coopera­tiva agricolă de producţie, nu au pre­dat sau nu li s-au preluat la stat tere­nurile prin acte translative de pro­prie­tate, deci pot solicita, la cerere, comi­siei judeţene emiterea titlului de pro­prietate astfel: dacă deţinătorii sau moştenitorii figurează cu terenul în registrele agricole sau registrele ca­dastrale şi în evidenţele fiscale, iar pen­tru terenul în cauză nu a fost des­chisă Carte Funciară în baza Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenul nu face obiectul cererilor de reconsti­tu­i­re sau constituire a dreptului de pro­prie­tate de către alte persoane şi nici nu s-a eliberat anterior titlu de pro­prie­tate cu privire la acesta. Ei trebuie să se grăbească, termenul fiind activ până în luna noiembrie (6 luni). E obli­gatoriu ca cererile să fie depuse până atunci, PADU-rile și alte documente putând fi depuse și ulterior, fără pro­bleme”, a anunțat primarul din Blăjeni, Horia Jurca (foto).