Cât ne costă închiderea minelor

Anamaria Nedelcoff

Deşi chiar oficiali ai Guvernului recunosc faptul că unele dintre minele din Valea Jiului care au fost închise încă mai au huilă pentru următorii 200 de ani, tot se insistă a se pune lacăt pe mineritul din judeţul Hunedoara.
De anul acesta, au fost incluse în programul de închidere, conservare şi ecologizare, trei mine din Valea Jiului: Petrila, Uricani şi Paroşeni. Pentru că nu rentează, susţin şefii Conversmin, societatea subordonată Ministerului Economiei, care se ocupă de închiderea perimetrelor miniere din România. „Eu am fost director la mina Bărbăteni şi acolo încă este un zăcământ foarte mare, însă acea mină nu era rentabilă. La fel se întâmplă şi cu cele trei mine aflate în programul de închidere. Ca inginer minier, sunt şi eu nostalgic, dar mineritul nici nu trebuie închis după ureche, nici deschis după ureche. El trebuie rentabilizat. Personal, vă spun că puteau fi salvate anumite mine din România, altele decât cele de cărbune”, a declarat Ion Stamin Purcaru, directorul general al Conversmin.
Conform unui raport al statului român, pentru închiderea şi ecologizarea perimetrelor din ţară s-au cheltuit, din 2004 până în prezent, nu mai puţin de 637.975.585 de lei, iar pentru conservarea acestora 143.089.668 de lei. În timp ce guvernanţii – indiferent de culoarea politică pe care o au – susţin că nu există bani pentru investiţii care ar duce la dezvoltarea mineritului (sector care încă mai dispune de resurse naturale importante), statul român se pregăteşte ca de anul acesta, până în 2035, să cheltuiască alţi 54.117.080 lei pentru lucrările de conservare a perimetrelor miniere şi 2.325.449.542 lei, pentru cele de închidere şi ecologizare. Iar pentru activitatea de ”monitorizare postînchidere”, acelaşi stat se pregăteşte să scoată din buzunar din 2012 până în 2035 peste un miliard de lei.