Mulţi români au ales să plece din ţara în căutarea unui trăi mai bun, asumându-şi uneori mari riscuri. Decizia vine aproape întotdeauna dintr-o necesitate stringentă, deşi sunt mulţi specialişti care pleacă la muncă în străinătate în căutarea unei cariere strălucite. Pentru cei mai mulţi însă, viaţa şi munca în alte ţări este o veritabilă luptă care nu se încheie întotdeauna cu o victorie personală.
Majoritatea românilor plecaţi la muncă în străinătate au ales Spania şi Italia. Motivul principal este că limbile spaniolă şi italiană seamănă într-o oarecare măsură cu limba română şi sunt deci mai uşor de învăţat. Marea Britanie atrage lucrători migranţi din motive similare, deoarece engleza este cea mai bine ştiută limbă străină în România. Oportunităţile de muncă oferite de această ţară şi salariile mari reprezintă două argumente suplimentare.
Provocările lucrătorilor migranţi în agricultură
Sute de mii de lucrători agricoli migranţi părăsesc casele lor în fiecare an pentru a planta, cultiva, recolta, şi ambala fructe şi legume în străinătate. Deşi invizibili pentru cei mai mulţi oameni, prezenţa lucrătorilor agricoli migranţi în multe comunităti rurale în întreagă Europa este de necontestat. Pentru că munca manuală este incă necesară pentru producerea fructelor şi legumelor, cererea este mare în continuare.
Muncitorii agricoli migranţi sunt predominant soţi şi taţi care părăsesc ceea ce este familiar şi confortabil cu speranţa de a face destui bani pentru a-şi sprijini familiile. Unii sosesc singuri, în timp ce alţii îşi aduc şi familiile, dar acest pas necesită de obicei o perioadă destul de lungă de timp. Mai mult de jumătate din totalul lucrătorilor agricoli sunt neautorizaţi sau nu au statut legal în ţara în care muncesc.
Mulţi muncitori agricoli au abilităti agricole solide bazate pe experienţă practică dar alţii pornesc de la zero. Nu sunt puţine cazurile în care români cu studii superioare decid să presteze munci agricole sau necalificate în Europa. Această alegere este întotdeauna dificilă şi generează frustrări imense, însă cel puţin le permite să strângă banii speraţi. Pentru alţii, speranţele şi visele nu se materializează întotdeauna la gradul imaginat şi ajung să se întoarcă în România dezamăgiţi de experienţă trăită.
În multe cazuri, acest nou stil de viaţă aduce sentimente de instrăinare şi izolare. Accesul limitat la transport şi, de asemenea, lipsa unui stătut juridic amplifică această situaţie neplăcută. Chiar şi cei ce muncesc legal în străinătate au dificultăţi reale de integrare. Barierele lingvistice şi culturale se dovesdec în multe cazuri a fi insurmontabile, deşi unii muncitori din zonele urbane se acomodează mai uşor.
Există totuşi şi companii care încearcă să îi ajute pe lucrătorii migranţi în unele din activităţile lor cele mai importante. Motivul pentru care ei se află la muncă în străinătate este de regulă acela de a trimite bani acasă. Companii precum TransferGo le permite să facă transferuri internaţionale de bani rapid, discret şi fără să plătească comisioanele nejustificat de mari practicate de bănci.
Ce îi determină pe români să lucreze în străinătate?
Factorii care determină modele de imigrare variază de la o tară la alta şi de la individ la individ. În cazul românilor, nu există teama pentru viaţă, securitate sau libertate în România. Motivele sunt aproape exclusiv financiare, mai puţin cazurile în care lucrătorii migranţi pleacă dezgustat de sistemul politic, social sau medical. Opţiunea este în multe cazuri iluzorie pentru că cei ce „aleg” să plece nu au aproape nici o soluţie de asigurare a unui trai decent în ţară.
Factorii de atracţie din vestul Europei includ dorinţa pentru o fortă de muncă ieftină pentru a umple locuri de muncă ce nu mai sunt atractive pentru cetătenii ţărilor respective. ţările gazdă trebuie să se obişnuiască cu această idee şi să facă un efort pentru a înţelege lucrătorii migranti în contextul lor deplin. Moştenirea şi efectele unei societăţi divizate au lăsat unele ţări Europene cu informaţii incomplete, inexacte sau fenomenul migraţiei.
Multe ţări Europene şi mai ales cele din vest au beneficiat de-a lungul timpului de contribuţiile diferitelor grupuri de emigranţi. Naţiunile construite pe sacrificiile multor grupuri de imigranţi, trebuie să ţină seamă de faptul că, în timp ce feţele imigranţilor s-au schimbat, spiritul lor de pionierat, determinare şi visele de a asigura un viitor mai bun pentru copiii lor au rămas aceleaşi.
CORVIN FOTOVOLTAIC SRL - societate în faliment, prin lichidator judiciar RELCO ACTIVE SPRL, vinde prin…
Vorbesc cârcotașii că un personaj din zonă, ajuns, cum se spune cu sacii în căruță,…
Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara Pentru că nici nu a început bine anul și a…
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al…
Lucian S., din municipiul Deva Pentru că i-a fost prelungit mandatul de arestare preventivă, bărbatul…
O hunedoreancă de 63 de ani, din Ghelari, nu s-a bucurat deloc de sărbătorile de…