Ce afacere! Prostituția, o afacere de 150 de milioane de lei pe an în România

V-ați împiedicat vreodată pe Inter­net de anunțuri de escorte sau servicii de masaj cu profesioniste îmbrăcate sumar? Ați primit linkuri pe social media sau pe aplicațiile matrimoniale cu domnișoare care se așteaptă să le plătiți cu ora? Sau le-ați claxonat cumva pe marginea drumului în zone centrale din marile orașe?

Traficul și exploatarea de persoane nu sunt incluse în analizele INS
Prostituția se află peste tot în jurul nostru și, deși teoretic este interzisă, aceasta generează sume importante de bani. Sexul pe bani este o afacere de 150 de milioane de lei pe an, arată da­tele Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Libertatea. Cifra reală este însă mult mai mare, deoa­rece datele includ doar prostituția be­nevolă, care cuprinde doar activitățile derulate fără constrângere, excluzând astfel activitățile de trafic și exploatare de persoane, arată instituția. Astfel, adăugând afacerile clanurilor interlope și ale rețelelor de trafic de carne vie, sumele generate ar fi, de fapt, mult mai mari.

Cum a evoluat
Prostituția a avut în anul 2022 o contribuție de 150,2 milioane de lei, în urcare față de cele 124,2 milioane de lei generate în 2021 și de cele 109,9 mili­oane de lei din 2020, în perioada pandemiei.
Activitatea este încă sub nivelurile înregistrate înainte de pandemie, când în 2019 genera 235,1 milioane de lei ca aport la economia românească. Cea mai mare sumă brută a fost generată însă în anul 2009, cu o sumă de 422,6 milioane de lei, și o pondere de 0,08% din PIB, conform datelor INS. „Estima­rea prostituției în conturile naționale din România se realizează pe baza re­comandărilor Comisiei Europene pri­vind activitățile ilegale în statele mem­bre în care acest tip de activitate nu este considerat legal. Conform acestor recomandări, activitatea de prostituție cuprinde doar activitatea desfășurată fără constrângere, excluzând astfel activitatea de trafic și exploatare de persoane. Rezultatele sunt obținute prin metode statistice de extrapolare”, a precizat INS pentru Libertatea.
Spre comparație, România este cam­pioană mondială la videochat, iar Fiscul estimează că sunt 5.000 de firme cu acest obiect de activitate și 400.000 de angajați, enorma majoritate fiind fe­mei. Videochatul este un sector com­pa­rabil cu IT-ul, potrivit Adevărul. Es­ti­mările din sector arată însă 500.000 de modele care trebuie să achite taxe, conform unei directive europene. O bună parte dintre persoane practică atât prostituția, cât și videochatul.

Scandal cu coduri CAEN
Prostituția a revenit în prim-plan săptămâna trecută, după o dezbatere ge­nerată de un nou cod CAEN pre­zentat de autorități. Presa a scris că gu­ver­nul a legalizat pe ascuns prostituția prin introducerea activităților sexuale în codul CAEN 9699. Ministerul Justi­ției a precizat că activitatea de prosti­tu­ție rămâne în continuare ilegală, iar Institutul Național de Statistică (INS), care se ocupă de codurile CAEN, a trans­mis că informația este falsă. „De altfel, conform noului CAEN Rev.3, codul 9699 preia integral activitățile de la codul 9609 din CAEN Rev.2. În ac­tivitățile prevăzute la codul 9609 nu se specifică sub nici o formă «furnizarea sau aranjamentul de servicii sexuale, or­ga­nizarea de evenimente de pros­ti­tuție sau operarea de stabilimente de prostituție». Pe cale de consecință, nici în acest nou cod, 9699, nu vor exista astfel de prevederi”, precizează INS.

Confuzie pornită de la nivel internațional
Aceasta a mai transmis că informația a pornit de la faptul că la nivel in­ter­național și­ european s-au schimbat o serie de clasificări. Mai precis, Comisia de Statistică a ONU a revizuit clasi­fi­ca­rea ISIC, iar la nivel european, Eurostat – serviciul de statistică al UE – a ac­tualizat lista în conformitate cu ISIC. În legislația românească nu a fost pre­lu­a­tă însă și precizarea privind serviciile de escorte și serviciile sexuale. Și totuși, cum rămâne cu legalizarea? Rămâne însă în aer problema legalizării pros­ti­tuției. Un proiect de lege privind lega­li­zarea prostituției a apărut încă din anul 2010, inițiat de fostul senator Silviu Prigoană. Argumentele privind adop­ta­rea acestuia au fost că statul va colecta mai mulți bani, iar riscul privind con­trac­tarea bolilor cu transmitere se­xuală va fi redus. „Fenomenul prosti­tu­ției este peste tot. Există inclusiv în jurul Parlamentului. Este plin. În jurul Ministerului de Interne. Este plin. Este plin în ziare, în parcări, în baruri, în re­sta­u­rante. Este plin peste tot în România de o activitate necontrolată medical”, afirma atunci fostul parlamentar PSD Dan Șova, citat de Hotnews. În schimb, Toni Greblă – pe atunci șef al Comisiei Juridice din Senat, actual președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP) – susținea la acel moment că so­cie­tatea românească nu este pregătită și că nu este oportună, având în vedere prevederile constituționale privind ocrotirea familiei și demnitatea umană.

Familie și extremism
Între timp, România a trecut și printr-un referendum de redefinire a familiei în anul 2018, care a căzut însă la vot. O lege privind educația sexuală a fost adoptată în 2023, dar aceasta se face doar cu acordul părinților.