Ce cărţi se caută, câte se mai cumpără?
Adriana Bota
Un sondaj, realizat în librăriile din Deva, arată că oamenii citesc mai puţin în ultima vreme. Criza economică, televizorul, Internetul şi lipsa timpului liber au făcut ca vânzările din librării să scadă în mod considerabil.
Dacă până în urmă cu doi ani, librăriile încă mai erau o afacere profitabilă, în prezent, lucrurile nu mai stau atât de bine. Profitul a scăzut drastic, majoritatea librăriilor care încă mai funcţionează – deoarece multe au tras obloanele în aceşti ultimi doi ani – practic, se chinuie să supravieţuiască. Din discuţiile avute cu librarii care mai stau pe baricade, am înţeles că unii rezistă fiindcă subvenţionează librăria din alte surse, iar ceilalţi o fac din marea lor pasiune pentru carte.
În Deva, de pildă, municipiu cu pretenţii cultural-educative mai mari decât celelalte localităţi din judeţ, unde totuşi mai funcţionează vreo opt librării, din sondajul nostru a rezultat că se vând sub 100 de cărţi pe zi. Vânzările ţin şi de locul unde este situată librăria. De exemplu, în cele ultracentrale, se vând între 20 şi 50 de cărţi zilnic. Dar în cele care funcţionează în cartierele mărginaşe sau în locuri mai puţin vizibile, se vând două-trei cărţi pe zi. Aşadar, ca peste tot, contează şi vadul comercial, precum tradiţia.
În ce priveşte cărţile cumpărate de hunedoreni, cele mai căutate sunt cele pentru copii şi dicţionarele (deh, de când cu exodul românilor peste hotare, oamenii au nevoie de dicţionare!). Urmează apoi, în ordine, cărţile de specialitate, beletristica, ghidurile turistice şi cele de istorie, preferate îndeosebi de pensionari. Cărţi mai multe se vând atunci când acestea sunt oferite la promoţii, la preţuri mai accesibile sau mai multe exemplare la acelaşi preţ.
Că hunedorenii, la fel ca toţi românii, cumpără mai puţine cărţi, nu-i de mirare. Am arătat la început cum s-a ajuns la această situaţie. Mirare este că, totuşi, mai sunt oameni care se încăpăţânează să ţină o librărie, deşi este clar că ea n-are cum să le aducă profit.
