Ce ne-ai făcut, Monica !?

Doamne, ce ne-ai făcut, Monica! Abia apucarăm să ne lăudăm cu tine, ministrul pe care l-am trimis noi, hunedorenii, în Guvernul României –  tânără, dichisită, deşteaptă, ambiţioasă şi tare-n clanţă, fost deputat, fost europarlamentar – că, iată, ai dat-o cu oiştea-n gard. Şi ai dat-o rău de tot, punându-ţi toată presa în cap, dând apă la moară celor din opoziţie şi, ce-i mai rău, punându-i în situaţie delicată pe mentorul şi şeful tău suprem, preşedintele Băsescu, şi pe Emil Boc, şeful tău din Guvern şi din partid. 
Vai, Monica, de-ai şti câte speranţe ne-am pus în tine, noi, tinerii, din judeţul Hunedoara – cei care facem sport şi cei care nu facem – când am aflat că ai fost numită ministru al Tineretului şi Sportului. Chiar dacă dinspre Valea Jiului au venit către noi, cei din Deva, Hunedoara, Brad, Orăştie şi din alte zone ale judeţului, mesaje nu prea încurajatoare legate de activitatea pe care ai desfăşurat-o ca deputat (mai ales) şi ca europarlamentar, pentru Valea Jiului şi pentru locuitorii de aici. Locuitori care, la vremea respectivă, te-au votat cu două mâini. Şi care spun că, după ce te-ai văzut în Parlament, i-ai dezamăgit, uitând de ei aproape de tot. Că n-ai lucrat decât pentru interesele tale, ale familiei şi clientelei partidului din care faci parte. Dar asta-i, poate, doar o altă poveste aruncată pe piaţă de adversarii politici sau de invidioşii din Vale. Nu-i musai să-ţi pese de ce vorbeşte lumea prin amărâtele de oraşe din Valea Jiului şi chiar prin Deva sau Hunedoara. Doar domnia ta, dragă Monica, trăieşti de-o vreme încoace în sferele cele înalte de la Bucureşti şi Bruxelles, n-au cum să te atingă vorbele amărăştenilor din Vale şi ale cârcotaşilor din Deva.
Cum spuneam, Monica, noi, tinerii, din judeţul Hunedoara, tare ne-am mai bucurat când ai fost unsă ministru peste tineret şi sport, deşi cei care te cunoşteau bine au tras imediat semnalul de alarmă. Dar noi, tineri naivi şi fără experienţă politică şi de viaţă, n-am luat în seamă aceste semnale şi am avut încredere în tine. Şi ai făcut, Monica, tot felul de lucruri care, la început, ne-au luat faţa şi ne-au dat impresia că, ambiţioasă cum eşti, vei face ceva mai mult ca predecesorii tăi pentru tineri şi pentru sportul din România. Dar, n-a trecut mult timp şi te-ai dat în stambă, dovedindu-ne că ambiţia ta perseverează în cu totul altă direcţie, nu pentru mişcarea sportivă şi pentru tinerii din România. Care este această direcţie o ştie de acum toată lumea. Greşeala ta, dragă Monica, este că îmbătată de aerul din preajma fotoliului de ministru şi, uitând că nu te mai afli în Valea Jiului, unde matrapazlâcurile nu ies la lumină, ori se acoperă rapid, ai dat-o în bară cu cei peste 600.000 de euro, mătrăşiţi cu prilejul Zilei Tineretului. Vai, ce ne-ai făcut, Monica, nouă hunedorenilor! Ne-ai făcut de minune! Nu-i destul că am dat-o în bară cu ministrul Pogea, pe care-l huleşte toată lumea, de când cu a sa taxă forfetară. Acum ne-ai făcut-o şi tu!