Centenarul Reformei Agrare, omagiat la București, într-un cadru solemn

Magdalena Șerban

Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român, a organizat și găzduit la București, sim­po­zionul “100 de ani de la Reforma Agrară din 1921”. Printre invitați s-au numărat și is­toricul hunedorean Gheorghe Firczak, pre­ședintele S.I.R.A.R. și, totodată, preşe­din­tele fondator al Uniunii Culturale a Rute­nilor din România, precum și Francisc Gal, vicepreședinte al U.C.R.R.

Trecutul, piatra de temelie
Cuvântul de deschidere le-a revenit aca­demicianului Cristian Hera – președintele secției de Științe Agricole și Silvice a Aca­de­mie Române și președinte de onoare al Aca­demiei de Științe Agricole și Silvice „Gheor­ghe Ionescu-Șișești” București, prof. dr.ing. Valeriu Tabără – președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Io­nescu-Șișești” București și dr. Virgil Ștefan Nițulescu – manager al Muzeului Național al Ță­ranului Român. De asemenea, în cadrul expunerilor prezentate de către o serie de invitați din Cluj, Iași, Chișinău Constanța, Cra­iova, s-a pus accentul pe etapele Reformei agrare din 1921, modul de aplicare și pro­ce­durile de expropriere și împroprietărire, as­pecte ale dezvoltării agriculturii românești și ale vieții țăranului în perioada interbelică. Intrarea țărănimii în proprietatea pământului pe care îl muncea, prin eliberarea, „În numele Majestății Sale Regelui Ferdinand I“, a titlu­rilor de proprietate definitive, a dus la con­so­lidarea statului național unitar consfințit în 1918. Cu alte cuvinte: un moment fondator, înscris în traseul de modernizare a României Mari. Istoricii au analizat și au tras concluzia că împroprietărirea de la 1921 a dus la scăderea producției agricole, dar cu toate acestea viața țăranilor a prins o altă nuanță, dovadă fiind și faptul că gospodăriile lor s-au schimbat, ușor, usor, de la an la an, copiii au început a frecventa școlile sătești, apoi pe cele de la orașe, alcătuind noua intelec­tuali­tate, iar pământul, treptat, adunându-se în posesia celor mai iscusiți dintre țărani, a devenit și acesta, prin așezarea compactă și lucrările tot mai organizate, la fel de pro­duc­tiv, poate chiar mai productiv decât era îna­inte de reformă. Au dispărut moșii fabuloase, pentru că pe fostele latifundii s-au înstăpânit țăranii, pe care tot ei le munceau și înainte, doar că în dijmă și în arendă. Potrivit pre­șe­dintelui Academiei de Științe Agricole și Silvice, Valeriu Tabără, totodată fost ministru al Agriculturii și parlamentar, agricultura ro­mânească trebuie să se dezvolte în tandem cu ruralul românesc pentru a crea o eco­no­mie complexă. Bineînțeles, subiectele actua­le care nu doar că trebuie evidențiate, ci și rezolvate, în opinia Domniei sale, țin de ac­torii decidenți ai țării noastre, indiferent de co­loratura lor politică, prioritare fiind de la pro­blema cercetării în agricultură, gospo­dăria ­țărănească și fermele de familie și până la importul de material biologic. Ferma de familie sau micile gospodării țărănești și Legea Muntelui au fost, de asemenea, alte teme abordate. Concluzia academicianului a fost una clară, și anume că două sectoare sunt fundamentale pentru existența vieții pe Pământ. Unul este modernizarea prin elec­tronică și al doilea îl constituie sursa de hrană. Or, în momentul de față, România nu este capabilă să-și hrănească proriul popor.

Pământul a făcut dreptate
Prof. dr. Gheorghe Firczak, președintele S.I.R.A.R și Francisc Gal – vicepreșinte al U.C.R.R, au adus în atenția publicului detalii legate de contribuția pe care rutenii au avut-o la Reforma Agrară din 1921. ,,Prezent la manifestare, am vorbit despre rolul rutenilor în Marea Unire, subliniind faptul că Reforma Agrară constituie de fapt o continuare a procesului de desăvârșire a unității naționale a românilor. Rutenii au fost și ei, mai ales în Ma­ramureș și Bucovina, beneficiari ai Refor­mei Agrare din 1921. Câteva mii de țărani ru­teni au fost îmroprietăriți (…) Astfel, prin marea expropriere de la acele vremuri a fost redusă marea proprietate funciară în timp ce marii latifundiari și-au pierdut puterea eco­no­mică și politică. Mica proprietate țără­neas­că a devenit primordială. Regele Ferdi­nand I a girat încă din timpul războiului o serie de reforme interne: reforma constituțională, electorală, agrară, financiară, care au îm­bu­nă­tățit viața românilor în noul stat unificat”, a de­clarat Gheorghe Firczak. Trebuie amintit că recent, istoricul a primit Premiul “Vasil Turok-Hetes” al Consiliului Mondial al Ru­te­nilor, pentru excelență în activitatea de afir­mare a identității rutene. Întrunirea, ajunsă la numărul al XVI-lea, s-a desfășurat în lo­calitatea Krinyca, din Polonia, De asemenea, este important de subliniat că Congresul Mon­dial al Rutenilor a acordat o diplomă de excelenţă și Uniunii Culturale a Rutenilor din România, în semn de apreciere și pentru a mar­ca aniversarea a 20 de ani de existență.