Chestiunea secuiască (I)
Probabil că mulţi dintre cei care citesc aceste rânduri sunt deja informaţi despre întâlnirea de sâmbătă, de la Odorheiu Secuiesc, a aleşilor locali din Secuime. Totuşi, pentru cei care n-au apucat încă să afle ce s-a întâmplat la adunarea amintită, precizăm, pe scurt, despre ce este vorba.
Aproximativ 500 de persoane, primari, consilieri locali şi judeţeni din Harghita, Covasna şi Mureş, au participat la întâlnirea aleşilor locali din Secuime, organizată de Consiliul Naţional al Secuilor (CNS). Tema întâlnirii a fost obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a Ţinutului Secuiesc. Într-un discurs ţinut în faţa adunării, Szasz Jeno, liderul Partidului Civic Maghiar (PCM), a declarat că obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc trebuie înfăptuită, şi nu discutată. „PCM merge cu convingere pe drumul libertăţii alegerii şi asumării autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc. Astăzi (sâmbătă – n.n.) trebuie să luăm măsuri concrete, pentru că, acolo unde lucrurile trebuie făcute, nu este loc de vorbe“, a spus el. Liderul PCM a mai afirmat că secuii trebuie să fie consecvenţi în demersurile pentru obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc şi că, din acest punct de vedere, Constituţia României trebuie rescrisă (?!), deoarece… “autonomia asimetrică ar garanta perpetuarea noastră, a secuilor, pe teritoriul pe care trăim de generaţii“, a concluzionat Szasz.
La manifestare, au participat şi reprezentanţi ai Mişcării Tineretului din 64 de Comitate şi ai Gărzii Maghiare, îmbrăcaţi în uniformele caracteristice, negre, şi având drapele arpadiene, ale Ungariei, şi ale organizaţiei Garda Maghiară, interzisă prin lege în Ungaria. De asemenea, la adunarea de la Odorheiu Secuiesc au fost prezentate şi adoptate propriile elemente de identificare ale Ţinutului Secuiesc, adică imnul, drapelul şi stema, precum şi o hartă a acestuia.
Cam acestea sunt principalele aspecte ce trebuie reţinute de la întâmplarea de sâmbătă, de la Odorhei. Trebuie să mai precizăm că evenimentul de la Odorheiu Secuiesc a avut loc cu o zi după o altă Adunare a Aleşilor Locali din Secuime, organizată de UDMR şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) la Miercurea Ciuc. Ocazie cu care liderul UDMR, Marko Bela, afirma, referitor la intenţia CNS ca adunarea de la Odorheiu Secuiesc să devină un „mini-parlament“, că această reuniune (de la Odorhei – n.n.) este „un fel de conferinţă de presă“ a unei asociaţii civile şi că „reprezentativitatea se câştigă prin alegeri“, acum, ea fiind a UDMR. Ca urmare, UDMR nu a participat la adunarea de la Odorhei.
Fireşte că, după manifestarea de la Odorheiu Secuiesc au apărut şi reacţiile. Culmea, nu de la Guvern, nici de la Preşedinţia României, cum ne-am fi aşteptat şi cum credem că ar fi fost normal. Cel puţin până ieri seară, când am dat la tipar aceste rânduri, cele două instituţii ale Statului Român n-au avut nici o reacţie faţă de manifestarea de la Odorheiu Secuiesc. Reacţiile au apărut de la unii oameni politici. Mai exact, de la liderul PNL Crin Antonescu, care a reacţionat imediat, apoi de la PRM, prin Gheorghe Funar şi Vadim Tudor, şi ieri, a ieşit şi PSD la rampă, prin Bogdan Niculescu-Duvăz, purtătorul său de cuvânt. (continuarea, în numărul de mâine)
