Cine a avut interesul să oprească proiectul aurifer de la Certej?
Adriana Năstase
Activiștii de mediu au reușit să oprească proiectul aurifer de la Certej, al Companiei Deva Gold și, odată cu asta, visul celor de aici și nu numai, să-și găsească un loc bun de muncă, a fost spulberat. Atâta au făcut activiștii.
A plătit bani grei pentru avize
MESAGERUL HUNEDOREAN a relatat în repetate rânduri cum o companie care a plătit la stat zeci de milioane de euro pe avize, autorizaţii, licenţe şi tot felul de alte documente, nu poate funcționa. Compania Deva Gold SA nu mai are nevoie de nici o prezentare. Mai întâi, activiştii de mediu au reuşit să blocheze proiectul aurifer de la Certeju de Sus al acestei companii. Este ştiut că miliardarul american George Soros finanţează acţiunile în toată lumea pentru blocarea proiectelor la care nu este şi el parte. Deva Gold a fost atacată în multe procese, dar de fiecare dată a dovedit că respectă legea.
Au fost concediați 200 de oameni de la această companie.
„Murim cu dreptatea-n mână“
Au descoperit la Certej că este și andezit și au luat licență de exploatare.
„Societatea Deva Gold, în baza legislaţiei în vigoare, are o licenţă de exploatare de 20 de ani pentru perimetrul Certej. Conform legilor din România, pe lângă aur, în urma lucrărilor de cercetare, s-a identificat în perimetrul SC Deva Gold şi andezit. Am făcut o analiză economică, iar pentru ca proiectul să fie viabil, având nevoie de milioane de tone de piatră la diferite lucrări în judeţ, nu puteam decât să exploatăm andezitul de la Certej. În urma lucrărilor efectuate, a cercetărilor făcute, am cerut licenţă de exploatare pentru andezit şi omologarea lui. Am identificat o zonă, dar ong-iştii au blocat Planul Urbanistic Zonal. Fiind blocaţi, ca să nu trimitem oamenii acasă, am identificat în altă zonă andezitul, tot în perimetrul nostru. Şi am decis să vindem andezitul, ca sursă financiară pentru societatea noastră. De 20 de ani plătim taxă de exploatare, suma fiind până acum de peste 10 milioane de lei. Pe lângă taxa de exploatare, am plătit redevenţa la andezit, plus garanţiile de mediu, care nu ne-au fost încă restituite de statul român, de 6,5 milioane de lei”, declara managerul general al SC Deva Gold SA, ing. Nicolae Stanca (foto).
Zăcământul aurifer din perimetrul Certej, evaluat la 45.5 milioane de t cu o concentraţie de 1.8 g/t Au, 10 g/t Ag, este propus spre exploatare pe o suprafaţă de 456,2 ha.
Proiectul aurifer de la Certej, oprit de instanță
Deva Gold a parcurs toți pașii prevăzuți de lege – în încercare de a da drumul exploatării aurului- după ce Curtea de Apel Cluj a anulat anul trecut proiectul urbanistic de la Certej, care stătea la baza autorizării minei de aur. Ultima cale de atac, revizuirea, a fost și ea respinsă de Curtea de Apel Oradea.
Proiect El Dorado
El Dorado Gold intenţiona să investească 300 de milioane de dolari pentru a exploata zăcămintele din Certej. Primarul spunea că nu se vor folosi cianuri, însă compania arăta în raportul de mediu că va folosi acest procedeu.
Pe vremuri, în zona Certej toată lumea trăia din minerit. Acum câţiva ani, exploatarea a fost închisă, iar oamenii au rămas fără locuri de muncă. Zăcământul aurifer şi argintifer nu a fost însă epuizat, iar o firmă din Canada, El Dorado Gold, a decis să investească aici.
Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80 la sută) și compania de stat Minvest Deva (20 la sută).
Conducerea societăţii spune că firma a cheltuit până acum în România peste 200 de milioane de dolari.
Nicolae Stanca, director general Deva Gold: Au fost bani băgați în lucrări de cercetare geologică, plata salariilor, dezvoltare linie electrică, construcții, aducțiuni cu apă, studii, avize de mediu.