Clarificarea rolului Autorităţii de Certificare

4 iunie 2019 Mesagerul Hunedorean

Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, Acte normative în consultare publică, a fost publicat, în data de 24.05.2019, Proiect Ordonanţă de urgenţă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
Emiterea actului normativ a avut în vedere necesitatea:
– reglementării măsurilor agreate cu reprezentanţii Comisiei Europene pentru clarificarea rolului Autorităţii de Certificare în relaţie cu activitatea structurii de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice;
– continuării transmiterii declaraţiilor de cheltuieli la Comisia Europeană, aferente Programului Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate, în vederea asigurării rambursărilor de fonduri de la Comisia Europeană, precum şi evitării riscului dezangajării automate a fondurilor la sfârşitul anului 2019;
– adoptării unor măsuri pentru asigurarea unei bune gestiuni financiare a fondurilor europene.
Motivul emiterii actului normativ este conţinut în Nota de fundamentare, astfel:
„Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează activităţile de prevenire, de constatare a neregulilor, de stabilire şi de recuperare a creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi de raportare a neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali.
Forma în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2011… prevede la art. 20 alin. (2) lit. d) că activitatea de constatare a neregulilor şi de stabilire a creanţelor bugetare se efectuează de către o structură de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, în două cazuri: la solicitarea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, a autorităţii de certificare, când aceasta constată că nu au fost valorificate integral constatările cu implicaţii financiare sau posibile implicaţii financiare din rapoartele sale de verificare, respectiv la solicitarea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene, sau a Autorităţii de Certificare, după caz, în situaţii de incompatibilitate.
Acest mecanism presupune că o structură distinctă de autoritatea de management şi respectiv de autoritatea de certificare, stabileşte dacă în legătură cu anumite cheltuieli efectuate în cadrul proiectelor finanţate există sau nu nereguli, respectiv sume care pot avea caracter neeligibil. În acest sens, cheltuielile în relaţie cu care s-au stabilit nereguli şi s-au constatat, corelativ, creanţele bugetare rezultate din acestea, prin activitatea structurii de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, nu sunt incluse în Aplicaţii de Plată, nefiind declarate spre rambursare Comisiei Europene.
Astfel, se consideră că rezultatele reţinute în titlurile de creanţă emise de către structura din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, urmare activităţii proprii de control declanşat la solicitarea autorităţii cu competenţe în gestionarea fondurilor europene sau, după caz, a autorităţii de certificare, au impact direct asupra stabilirii caracterului de legalitate şi regularitate al cheltuielilor în ceea ce priveşte decizia finală a Autorităţii de Certificare cu privire la sumele care vor fi declarate Comisiei Europene.”
Schimbările preconizate prin actul normativ vizează următoarele:
În vederea clarificării rolului structurii de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, din punctul de vedere al relaţiei dintre aceasta şi Autoritatea de Certificare, în procesul de stabilire, respectiv de decizie finală cu privire la cheltuielile care au făcut obiectul verificărilor acestei structuri, şi care vor fi incluse în aplicaţiile de plată sau vor fi excluse definitiv de la declarare/certificare, a fost completat art. 20, prin introducerea a două alineate noi.
Acestea reglementează că decizia finală cu privire la declararea/certificarea cheltuielilor, respectiv nedeclararea/necertificarea, după caz, acestora aparţine autorităţii de certificare, ulterior activităţii de investigare derulată de către structura de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Astfel, în cazul în care titlul de creanţă emis de structura de control nu confirmă constatările cu implicaţii financiare din rapoartele de verificare ale autorităţii de certificare, aceasta poate emite decizia privind neeligibilitatea în temeiul căreia nu va declara/certifica respectivele sume către Comisia Europeană. În acest sens, a fost introdusă în actul normativ, prin completarea art. 2 alin. (1) cu lit. aa) a definiţiei deciziei privind neeligibilitatea: „document emis de către autoritatea de certificare prin care aceasta stabileşte nedeclararea/necertificarea cu caracter definitiv a unor cheltuieli considerate neeligibile aferente constatărilor cu implicaţii financiare, formulate în rapoartele sale finale de verificare şi nevalorificate în urma investigaţiilor efectuate de către structura de control…”
De asemenea, ulterior emiterii titlului de creanţă de către structura de control, autoritatea de certificare poate decide să declarare/certifice sumele neconfirmate/ confirmate parţial prin titlul de creanţă emis de structura de control din cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau să ţină cont de impactul financiar al acestuia şi, astfel, să nu declare/certifice sumele stabilite ca fiind neeligibile; poziţia finală a Autorităţii de Certificare se va reflecta în rapoartele de verificare a stadiului implementării recomandărilor.
Astfel, ca urmare a finalizării investigaţiilor efectuate de către structura de control, autoritatea de certificare decide, după caz:
a) să emită o decizie privind neeligibilitatea;
b) să declare/certifice, sume aferente constatărilor cu implicaţii financiare formulate în rapoartele sale finale de verificare;
c) să ţină cont de impactul financiar al titlului de creanţă emis de structura de control, la întocmirea declaraţiei de cheltuieli/declaraţiei anuale a conturilor.
Prevederile acestui act normativ se vor aplica direct, ulterior adoptării, şi nu necesită includerea unor măsuri cu caracter tranzitoriu.