Comuna Veţel, mai puţini bani la buget în 2013
Cu banii primiţi pe urma concesionării terenurilor agricole, cu alocările bugetare, veniturile proprii, finanţările guvernamentale sau europene, viaţa parcă are ceva farmec la Veţel. Cu toate acestea, bugetul pe 2013 e ceva mai mic decât cel de anul precedent. Scăderea vine dinspre economia locală.
N-au venit toţi banii pe proiectele finalizate
„Bugetul s-a diminuat cu 20 la sută faţă de 2012. Alocările bugetare de la Ministerul de Finanţe şi de la Consiliul Judeţean sunt sensibil egale cu cele de anul trecut, dar au scăzut veniturile proprii, deoarece principalele motoare economice, adică societăţile mari de pe raza comunei, au avut şi ele scădere. Referitor la investiţii, pot spune că avem un proiect cu probleme, pe Fonduri de Mediu. E vorba de nişte parcuri pentru care nu am primit a doua tranşă de bani, deşi lucrările au fost executate şi recepţionate. Constructorul, cum e şi normal, ne cere banii. Nu e o sumă foarte mare, este vorba de vreo 200.000 de lei, dar e ceva. Pe GAL-ul de care aparţinem, avem depuse trei proiecte: unul pentru un teren de sport, altul pentru un loc de joacă şi altul pentru dotarea unui cămin cultural. Sperăm să primim finanţare”, a precizat Ioan Henţiu (foto), primarul comunităţii din Veţel.
Bogaţi, dar cu măsură
Potrivit primului om al locului, patrimoniul primăriei are şi el o contribuţie la visteria instituţiei. „Pădurea deţinută de primărie este dată în pază la Direcţia Silvică, prin Ocolul Silvic Simeria. Lemnul rezultat de pe urma răriturii nu îl vindem, ci în baza unei hotărâri de Consiliu Local, anual, ajutăm familiile cu probleme sociale, pentru a le asigura necesarul de lemne pentru încălzire. S-a stabilit un plafon de venit pe familie, număr de membri, persoane aflate în întreţinere, adică nişte criterii de atribuire. În general, avem în vedere persoanele cu handicap, veteranii de război, văduvele. Nu prea avem lemn care să se preteze la producţia de mobilă, construcţii sau prelucrare industrială, aşa că îl folosim ca lemn de foc”, a mai arătat Ioan Henţiu. La capitolul păşune, primăria are însă ceva mai multe bătăi de cap. „Deţinem şi păşune în proprietate. La munte, avem concesionată o suprafaţă de peste 200 de hectare unei firme cu care momentan suntem în proces pentru neplata îndatoririlor contractuale. Prin urmare, vrem să reziliem contractul. La un moment dat, chiar am intenţionat să punem aceste hectare la dispoziţia Consiliului Judeţean pentru deponeul ecologic, dar nu a mai fost cazul. După ce se finalizează procesul, sper în favoarea noastră, urmează să căutăm investitori fie pentru un parc de centrale eoliene, fie pentru celule fotovoltaice. Mai deţinem circa 10 hectare, suprafaţă concesionată la o asociaţie de creştere a animalelor din satul Mintia. Subvenţiile de la APIA sunt ale lor, la fel ca şi îngrijirea păşunii”, a spus edilul-şef.