În urma unei interpelări adresate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), ne-au fost puse la dispoziţie programele care presupun acordarea de sprijin fermierilor, atât din fonduri europene, cât şi din bugetul de stat.
Între acestea, cel mai important a fost faptul că, pentru prima dată, subvenţiile au fost acordate la timp. Astfel: scheme de plăţi directe; schema de plată unică pe suprafaţă; plata redistributivă (care încurajează comasarea terenurilor); plata pentru practici agricole benefice pentru climă şi mediu (înverzire); plata pentru tinerii fermieri (sprijin pentru cei care nu depăşesc 40 de ani şi se instalează pentru prima dată într-o exploataţie ca şef al exploataţiei); schema de sprijin cuplat pentru sectoarele vegetal şi zootehnic (susţine sectoare agricole importante din motive economice, sociale sau de mediu, afectate de anumite dificultăţi).
Un program foarte bun pentru agricultori a fost şi ajutorul de minimis de susţinere a produsului „tomate în spaţii protejate“ – potrivit căruia se acordă 3.000 euro/beneficiar/an pentru fermierii care au cel puţin 1.000 mp, obţin minimum două kg de tomate/mp şi comercializează producţia în perioada ianuarie – iunie, sau noiembrie – decembrie, inclusiv. Ajutor de minimis au mai primit crescătorii de porci şi crescătorii de ovine, iar ajutor financiar din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) au primit cei din sectorul fructelor şi legumelor. De asemenea, a fost acordat şi ajutor de stat pentru achiziţionarea motorinei cu acciză redusă sau în sectorul creşterii animalelor, în scopul îmbunătăţirii calităţii genetice.
Alte programe de care au beneficiat fermierii români sunt – programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie; programul de susţinere pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi creştere în sectorul avicol; programul de susţinere în sectorul vitivinicol acordat pentru promovarea vinurilor, restructurarea şi reconversia podgoriilor; programul naţional pentru susţinerea domeniului apicol. A fost finanţat, în continuare, „Programul pentru şcoli“ care vizează deprinderea de către copii a unor obiceiuri alimentare sănătoase, bazate pe consumul de fructe, legume, lapte şi produse lactate.
De asemenea, s-au făcut eforturi considerabile pentru creşterea vizibilităţii naţionale şi internaţionale a produselor autohtone, prin participarea la târguri şi expoziţii de profil.
Cât priveşte susţinerea produselor autohtone, în prezent, în România, sunt înregistrate 658 de produse tradiţionale, 145 de produse alimentare obţinute conform reţetelor consacrate româneşti şi 68 de produse etichetate cu menţiunea de calitate facultativă „produs montan“.
România are înregistrate la nivel european patru produse: „Magiun de Prune Topoloveni“, „Salam
de Sibiu“, „Novac afumat din Ţara Bârsei“, „Telemea de Ibăneşti“. De altfel, în analiză la Comisia Europeană sunt depuse cinci dosare pentru urmă-
toarele produse: „Scrumbie de Dunăre afumată“, „Cârnaţi de Pleşcoi“, „Caşcaval de Săveni“, „Telemea de Sibiu“, „Salată de icre de ştiucă de Tulcea“.
Peste 5,6 miliarde de euro au intrat în România din fondurile europene pe agricultură şi dezvoltare rurală, gradul de absorbţie la APIA fiind aproape de 100 la sută. Aceste cifre ne arată că lucruri bune se întâmplă, că Guvernul tratează cu seriozitate orice sector al economiei, iar măsurile adoptate produc efectele aşteptate.
deputat Laurenţiu Nistor, preşedintele Organizaţiei Judeţene a PSD Hunedoara
CORVIN FOTOVOLTAIC SRL - societate în faliment, prin lichidator judiciar RELCO ACTIVE SPRL, vinde prin…
Vorbesc cârcotașii că un personaj din zonă, ajuns, cum se spune cu sacii în căruță,…
Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara Pentru că nici nu a început bine anul și a…
Catedrala Națională va fi sfințită duminică, 26 octombrie 2025, de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al…
Lucian S., din municipiul Deva Pentru că i-a fost prelungit mandatul de arestare preventivă, bărbatul…
O hunedoreancă de 63 de ani, din Ghelari, nu s-a bucurat deloc de sărbătorile de…