Concurenţa cinstită are nevoie de curaj şi colaborare

Consiliul Concurenţei a poposit la Deva, în cadrul unui eveniment special, respectiv prima conferinţă zonală dedicată promovării instituţiei şi explicării atribuţiilor sale, dar şi informării privind abordarea ajutorului de stat şi a ajutorului de stat ca formă de sprijin al dezvoltării locale.
O problematică puţin cunoscută
La eveniment au participat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, consilierul de concurenţă Gyerkó László, reprezentanţi ai instituţiei similare din Ungaria, reprezentantul hunedorean al consiliului, inspectorul de concurenţă Attila Dézsi , fost prefect al judeţului Hunedoara, dar şi reprezentanţi ai autorităţilor publice judeţene şi locale.
În afară de prezentarea detaliată făcută de oaspeţii din Ungaria, printre temele abordate s-au aflat: rolul şi atribuţiile Consiliului Concurenţei, rolul inspectoratelor de concurenţă în soluţionarea problemelor de concurenţă şi ajutor de stat, noile modificări în acordarea ajutorului de stat, ajutorul de stat ca formă de sprijin a dezvoltării locale, iar europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler a vorbit despre concurenţă, ca bază a dezvoltării economice a UE.
Abilităţi mai restrânse
De asemenea, jurnaliştii hunedoreni au avut ocazia să pună în faţa specialiştilor Consiliului Concurenţei o serie de probleme şi situaţii practice, care ar putea deveni obiect de interes pentru instituţie. Între problemele discutate cu specialiştii, a fost şi cea a unei vizibile eliminări a concurenţei cinstite de către firmele care se dovedesc „abonate” la câştigarea unor licitaţii publice, în detrimentul altor firme, poate mai bune, prin aranjamente cu autorităţile şi oferte subevaluate.
Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a încercat să explice că, în această zonă, există multe alte instituţii abilitate să controleze, inclusiv organele de anchetă, iar atribuţiile instituţiei pe care o conduce se concentrează, deocamdată, pe verificarea şi sancţionarea atitudinilor agresive, în care societăţi de pe piaţă îşi sabotează competitorii prin diverse metode de preţ, monopol etc. Totuşi, după spusele sale, există un proiect care va permite instituţiei, în viitor, accesul la bazele de date referitoare la licitaţii şi achiziţii publice, acest lucru permiţând verificarea comportamentului unor societăţi şi selectarea celor asupra cărora există suspiciuni de încălcare a normelor concurenţiale.
Trebuie pedepse mai aspre
Bogdan Chiriţoiu a mai spus că, în acest moment, Consiliul Concurenţei lucrează exclusiv pe baza sesizărilor. În plus, el crede că mai rămâne de rezolvat modalitatea de sancţionare a celor care greşesc, deoarece singurul instrument punitiv este amenda, iar aceasta nu sperie, mai ales companiile puternice, care plătesc fără prea mari emoţii. „În acest moment, noi nu facem anchete, sunt procurorii care fac asta şi îşi fac datoria foarte bine, dar cred că este important să vedem şi oameni la închisoare, pentru că o amendă poţi s-o plăteşti sau o plăteşte acţionariatul. Eu cred că efectul unei măsuri va fi mai puternic, dacă pedepsele ar fi mai aspre”, a explicat preşedintele Consiliului Concurenţei.
Firmele scapă de frică
Inspectorul de concurenţă  Attila Dézsi a declarat că această conferinţă este un pas înainte în atragerea firmelor şi administraţiei în colaborarea cu Consiliul Concurenţei. „Promovarea activităţii noastre a dat deja rezultate în mediul de afaceri: am constatat că foarte mulţi oameni de afaceri au prins curaj şi au început să vină la Inspectoratul concurenţei pentru a sesiza unele nereguli sau pentru a solicita consiliere. În acelaşi timp, trebuie să spunem că legislaţia privind concurenţa nu este cunoscută, or, această conferinţă vine tocmai în întâmpinarea acestei nevoi de informare. Legat de autorităţile publice locale, trebuie să ştiţi că, în ultima vreme, avem o colaborare excepţională cu foarte multe primării, care vor să afle ce înseamnă ajutorul de stat, cum se face o schemă de ajutor de stat şi veţi vedea, în perioada următoare, cel puţin trei municipii ce vor beneficia de consilierea noastră, pe scheme de ajutor de stat”, a spus Attila Dézsi.
Dialogul naşte iniţiative benefice
Despre colaborare a vorbit şi deputatul european Iuliu Winkler. El şi-a exprimat convingerea că, prin dialog deschis, printr-o mai bună colaborare cu autorităţile locale şi folosirea  instrumentelor stimulative ale politicii din domeniul competiţiei, pot să se nască iniţiative benefice pentru mediul de afaceri. „Un exemplu s-a născut într-un municipiu reşedinţă de judeţ şi este rezultatul cooperării de care vorbeam. (…) Consiliul local al acelui oraş, în parteneriat cu Camera de Comerţ şi Industrie, a realizat un program pentru sprijinirea sectorului IMM după majorarea taxelor şi impozitelor locale. Astfel, Consiliul local a finanţat un fond de granturi care poate fi accesat de acele IMM-uri care îndeplinesc anumite criterii de eligibilitate cum ar fi: IMM-ul să fie înfiinţat în municipiul reşedinţă de judeţ,  să nu aibă taxe şi impozite restante, să fie creator de noi locuri de muncă etc.“, a explicat Iuliu Winkler. El a mai ţinut să sublinieze că, în opinia sa, experţii din cadrul inspectoratelor teritoriale, fiind familiarizaţi cu mediul de afaceri şi cu administraţiile locale, au toate premisele să intre într-un dialog constructiv cu reprezentanţii acestora. (V. Macovei)