De ce i-au achitat judecătorii pe medicii şi farmaciştii arestaţi în 2013?

Adriana Năstase

Se ştie că, în urma sentinţei dată de ma­gis­traţii de la Tribunalul Sibiu, dosarul farma­ciştilor şi medicilor oncologilor arestaţi în anul 2013, acuzaţi de poliţiştii de la Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba, condusă la acea vreme de Traian Ber­beceanu, că au constituit un grup infrac­ţional, s-a dovedit în final a fi un mare fâs. Sentinţa dată de magistraţi ai Tribunalului Sibiu nu este una definitivă, dosarul urmând să fie judecat în continuare la Curtea de Apel Alba Iulia.

Medicamentele nu se găseau în farmacia spitalului
Potrivit celor de la Adevărul.ro, judecătorii au dat motivaţia sentinţei prin care cei im­plicaţi în acest dosar au fost achitaţi.
În motivarea sentinţei, magistraţii Tribu­na­lului Sibiu au arătat de ce i-au găsit nevi­no­vaţi pe majoritatea celor inculpaţi. „În condi­ţiile crizei de medicamente oncologice şi adjuvante existentă pe piaţa medicamentelor din România în perioada cercetată, respectiv 2010-2012, medicii oncologi trimişi în ju­decată în prezentul dosar, s-au găsit în si­tuaţia deloc uşoară, dar şi neplăcută de a nu dispune permanent de aceste medicamente, absolut necesare supravieţuirii persoanelor bolnave de cancer. Din declaraţiile persoa­nelor audiate în cauză rezultă că nu erau rare situaţiile în care aceste medicamente nu se găseau în farmacia Spitalului Judeţean din Deva, motiv pentru care, potrivit legislaţiei în vigoare bolnavul era pus în situaţia de a se deplasa la farmacii pentru a-şi procura me­dicamentul oncologic sau adjuvant pe baza reţetei medicale prescrisă de medicul onco­log. În acea perioadă, tocmai datorită lipsei medicamentelor oncologice, Ministerul Să­nătăţii din România a permis eliberarea de către farmacii a medicamentelor compen­sate furnizate de acestea bolnavilor. Pe piaţa medicamentelor a intervenit un blocaj, far­ma­ciile nefiind interesate să achiziţioneze de la producători medicamente oncologice care aveau costuri foarte ridicate”, se arată în motivarea soluţiei prin care medicii oncologi au fost achitaţi.

Aveau nevoie de un stoc de rezervă
În aceste condiţii, arăta instanţa, medicii oncologi, având în vedere că în bolile on­co­logice timpul este esenţial pentru eficienţa tra­tamentului (tratamentul trebuie adminis­trat urgentm urmându-se o schemă de tra­tament), au apelat la diverşi furnizori de me­dicamente, în scopul obţinerii acestor me­di­camente, indispensabile tratării bolnavilor de cancer. „Au făcut aceste demersuri fiind obli­gaţi să le facă în interesul pacienţilor, pentru a acorda o şansă la viaţă acestora. În acest sens medicii comunicau furnizorilor de me­dicamente/reprezentanţilor medicali medi­ca­mentele necesare efectuării tratamentului pentru bolnavii care nu au reuşit să le obţină ei înşişi de la farmaciile din oraş. Întârzierea administrării tratamentului citostatic poate avea efecte tragice asupra pacienţilor sufe­rinzi de această boală deosebit de agresivă. În aceste condiţii, era absolut necesar ca me­dicamentele să existe permanent în secţia de oncologie pentru realizarea unui tratament efectiv pacientului bolnav de cancer. Acest stoc de medicamente oncologice s-a dovedit a fi, în urma probatoriului administrat, un stoc real, absolut necesar a exista în con­diţiile în care la farmacia spitalului nu existau de multe ori astfel de medicamente”, se arată în motivare.
Datorită necesităţii urgenţei efectuării tra­tamentului, dar în lipsa medicamentelor cito­statice din farmacia spitalului şi adeseori si din farmaciile de pe raza judeţului Hune­doara, medicii oncologi, în dorinţa de a trata aceşti bolnavi, au fost nevoiţi să facă de­mersuri pentru obţinerea acestor medi­ca­mente, să aibă la dispoziţie un stoc de astfel de medicamente, denumit ”stoc de rezervă”, la care aveau acces medicii şi personalul me­dical al secţiei de oncologie din cadrul Spi­talului Judeţean Hunedoara, în vederea tra­tării bolnavilor de cancer.

Acuzaţi de constituirea unui grup infracţional
Totul a început în anul 2013, când infor­maţia că mai mulţi medici şi farmacişti din judeţ au fost reţinuţi, după ce ar fi făcut bani frumoşi cu reţetele pentru bolnavii de cancer, a căzut ca trăznet. Atunci, ofiţerii de la Crimă Organizată, împreună cu procurorii DIICOT, au organizat percheziţii în 16 locaţii, farmacii din Deva şi Hunedoara, cabinete medicale din Secţia de Oncologie a Spitalului Judeţean Deva. Peste 30 de persoane au fost ridicate de poliţişti şi duse la acea vreme la audieri. Acestea erau învinuite de constituirea de grup infracţional organizat, să-vârşirea de infrac­ţiuni în scop de înşelăciune în dauna casei de Asigurări de Sănătate, infracţiuni de spălare de bani, evaziune fiscală şi de­lapidare.
Comisarul şef Traian Berbeceanu şi echipa lui îi acuzau pe medicii şi farmaciştii implicaţi că prescriau reţete pentru medicamente oncologice, în fals, reţetele respective erau duse la farmacii şi decontate de Casa de Sănătate. „În baza înţelegerii, medicii pri­meau de la reprezentanţii farmaciilor banii, în funcţie de numărul medicamentelor pre­scrise, ce urmau să fie decontate”, declara la vremea respectivă comisarul şef Traian Berbeceanu.
„Membrii grupului infracţional organizat au modificat evidenţele contabile şi actele de gestiune ale medicamentelor, urmărind inducerea în eroare a organelor de control care au efectuat verificările financiar-conta­bile în cauză. De asemenea, au întocmit acte fictive din care rezultă în mod fals dis­tru­gerea unor cantităţi de medicamente ne­găsite pe stoc cu ocazia controlului. Rulajul sumelor de bani realizat prin intermediul firmelor controlate de către membrii grupării depăşeşte suma de 11.000.000 de lei”, arătau anchetatorii.
Anchetatorii mai susţineau că grupul infracţional organizat ar fi fost sprijinit de către o grefieră de la Tribunalul Hunedoara şi de soţul ei, care ar fi transmis unuia dintre medici că instanţa a autorizat interceptarea şi înregistrarea convorbirilor telefonice. Aproape toţi dintre cei acuzaţi, printre care medicii oncologi Elisaveta Mezo, Alina Maura Popa sau Tatiana Marinela Făgădar, admi­nistrator de farmacii din Hunedoara, au fost arestaţi timp de trei luni. Luni de chin în care unii s-au îmbolnăvit.

Achitaţi pentru toate capetele de acuzare
Iată însă că acum, la peste şapte ani de la momentul arestării, Tribunalul Sibiu i-a achitat pe majoritatea dintre cei implicaţi în acest dosar penal.
Fosta şefă a Secţiei de Oncologie a Spi­talului Judeţean Deva, medicul Elisaveta Mezo, acum pensionară, la fel ca medicul Alina Maura Popa, care în prezent lucrează tot la Oncologie la spitalul devean, au fost achitate pentru toate acuzaţiile. De ase­menea, medicul Nadia Carmen Ţîrvuloiu a fost şi ea achitată pentru toate capetele de acuzare. Soţul Alinei Popa, Călin Popa a fost şi el achitat, la fel şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar „celebru”, Iulian Constantin Fă­gădar, soţul Tatianei Făgădar, Ovidiu Adrian Costăchescu, Ramona Adela Goia, Ciprian Dumitru Ban, Nicoleta Adriana Enuţă, Cris­tian Ion Doţiu. Toţi cei amintiţi au fost achitaţi pentru constituirea unui grup infracţional organizat întrucât instanţa a decis că fapta de care a fost acuzaţi nu există. Au fost achitaţi şi pentru infracţiuni de fals şi în­şe­lăciune şi fals în înscrisuri, iar magistraţii au stabilit că nu există probe că aceştia ar fi săvârşit infracţiunea de luare de mită

Două persoane au primit închisoare cu suspendare
Dintre cele 12 persoane inculpate în acest dosar doar două au fost condamnate. Astfel, Mihai Tudor Drăgoescu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de evaziune fiscală, el fiind achitat pentru dare de mită, pentru că nu există probe, pentru infracţiunea de con­sti­tuire a unui grup infracţional, deoarece fapta nu există. Durata de încercare pentru acesta este de 4 ani.
De asemene, Tatiana Marinela Făgădar a fost şi ea achitată pentru constituire de grup infracţional, fapta neexistând, susţin ju­decătorii de la Sibiu, complicitate la înşe­lăciune, pentru că fapta nu este prevăzută în legea penală, la fel ca şi în cazul acuzaţiei de delapidare. Ea a fost însă condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală, cu un termen de încercare de patru ani.
În concluzie, sentinţa dată de magistraţii de la Sibiu, care e adevărat poate fi atacată, arată că dosarul a fost subţirel de tot, dar tam-tam-ul a fost mare şi puternic media­tizat. Iar după şapte ani şi jumătate de chin, inculpaţii au dovedit că sunt nevinovaţi, 10 dintre ei fiind achitaţi, iar doi primind o pe­deapsă de închisoare cu suspendare pentru evaziune fiscală.
Aceasta a fost, de fapt, ultima anchetă cu răsunet în care a fost implicat Traian Ber­beceanu, fostul şef al Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate.