Directorul Radu Crișan: Aflăm numărul urșilor după probe genetice, nu după urmele lăsate în teren

Se știe, Direcția Silvică Hunedoara se ocupă cu apărarea, conservarea și dez­voltarea fondului forestier, valorificarea superioară a lemnului și a celorlalte produse ale pădurii, gospodărirea rațio­nală a fondurilor de vânătoare și pes­cuit. Directorul instituției, Radu Crișan (foto), explică ce înseamnă meseria de pădurar și care este populația de urși din județul nostru.

Reporter: Potrivit guvernului, România găzduiește cea mai mare populație de urși din Europa (cu excepția Rusiei). Se estimează că pe teritoriul țării noastre există între 7.500 și 8.000 de urși. România își bazează monitorizarea știin­ți­fică a populației de urși pe colectarea de indicii lăsate pe teren, cum ar fi urmele de pași, o metodă care nu permite însă un recensământ precis. Știm câți urși avem la noi în județ?
Radu Crișan: Romsilva este partener într-un proiect cu fonduri europene, pro­iect al Ministerului Mediului, proiect prin care pe bază de probe genetice se ur­mă­rește evaluarea cât mai aproape de rea­litate a populației de urși. Pe baza pro­belor genetice de păr și excremente se identifică fiecare individ și se evită numărătoarea dublă. În urma rezultatelor obținute în acest proiect Ministerul Me­diu­lui va avea o bază solidă pentru a lua decizii privind viitorul acestei specii.
Până la acest proiect, estimarea po­pula­ției de urs se făcea pe bază de ob­ser­vații directe și pe baza urmelor lăsate în teren de către urși. Prin această metodă se poate face doar o estimare a popula­ției de urs, o numărătoare exactă pe baza me­todelor tradiționale fiind imposibilă. Efectivul de urs pe fondurile cinegetice gestionate de Direcția Silvică Hunedoara este estimat la peste 200 de exemplare, efectiv care poate constitui sursa multor probleme, conflicte între om și urs cu pa­gube materiale și nu numai. Datele pri­vind efectivul la nivel de județ sunt cen­tralizate de către Agenția de Protecția Mediului. Ursul și lupul sunt elemente faunistice deosebite ale României dar nu sunt specii aflate pe lista roșie a speciilor pe cale de dispariție, din contră popula­țiile existente de urs și lup sunt mult prea numeroase. Este necesar un nou mana­ge­ment al ursului și lupului care să per­mită o vânătoare controlată și astfel o re­ducere a efectivelor acestor specii până la un nivel la care riscul de producerea pagubelor să fie minim.”

Reporter: Câte fonduri de vânătoare are Direcția silvică Hunedoara în admi­nistrare?
Radu Crișan: Județul Hunedoara este împărțit în 70 de fonduri cinegetice (pes­te 700.000 de ha) care sunt gestionate în marea lor majoritate de diverse aso­ci­a­ții de vânători. Direcția Silvică Hunedoara ges­tionează în prezent cu contract 10 fonduri cinegetice ce cuprind părți din Lunca Mureșului și se continuă altitu­dinal în ma­si­vele muntoase Poiana Ruscăi, Metaliferi, Şureanu, Parâng și Retezat. Suprafața totală gestionată: 124.684 hectare.

Reporter: Cum caracterizați profesia de pădurar?
Radu Crișan: Aceasta profesie este urmată îndeosebi de persoane care s-au născut în mediul rural, preponderent în zona de deal și munte din țară, curajoase în fața fenomenelor meteorologice peri­cu­loase și, de ce nu, a animalelor săl­ba­tice. Activitățile specifice necesită o con­diție fizică foarte bună pentru cei cu această meserie și, nu în ultimul rând, o bază de cunoștințe cu profil silvic foarte bogată, plecând de la aspecte legislative până la cunoașterea elementelor den­dro­logice și dendrometrice a diverselor specii de arbori. Disponibilitatea la un program flexibil este o caracteristică im­portantă a personalului de teren din activitatea silvică și, în ultima perioadă, deprinderile în a utiliza softuri si teh­no­logii moderne de determinarea a volu­mu­lui de lemn, de urmărire a trans­por­tului materialului lemnos, de determinare a suprafețelor de fond forestier consti­tuie un avantaj deosebit pentru pădurari.

Reporter: Care sunt pentru dum­nea­voastră principalele direcții de dezvoltare pentru ca profesie de pădurar să fie cât mai atractivă?
Radu Crișan: Încercăm cât se poate de des să facem cunoscute publicului, pe re­țelele de socializare și nu numai, activi­tă­țile specifice din aceasta meserie, ple­când de la lucrările de regenerare a pă­durii, de întreținere a culturilor, de îngrijire si conducere a arboretelor tinere și până la lucrările de exploatare a lemnului din pădurile ajunse la vârsta optima de ex­ploa­tare. Producerea puieților de ră­și­noase și foioase pentru lucrările de îm­pă­durire în pepinierele proprii constituie o prioritate, cât și popularea râurilor din administrare cu puieți de păstrăv indigen produși în păstrăvăria proprie. Ne pre­o­cupă dotarea personalului silvic din teren cu echipamente și tehnologii care să fa­ci­liteze cât mai mult activitățile specifice și asigurarea unui suport material co­res­punzător pentru condițiile speciale în care se desfășoară această activitate. Prin­tre altele merită amintit faptul că instructajele periodice pe diferite teme de noutate sunt o prioritate pentru conducerea Direcției Silvice Hunedoara și cei mai buni pădurari (la nivel teoretic și practic) de la nivelul fiecărui ocol silvic sunt răsplătiți pentru această perfor­manță în cadrul concursului „Cel mai bun Pădurar”. (A. Năstase)