Doctorul care i-a furat creierul lui Albert Einstein: Thomas Harvey voia să afle secretul geniului

La doar câteva ore de la decesul marelui om de ştiinţă, Thomas Harvey, patologul de serviciu de la spitalul Princeton, a furat creierul lui Albert Einstein. L-a studiat în ur­mă­toarele decenii, încercând să afle secretul genialităţii. Fără succes.

Câteva cuvinte în germană
În data de 18 aprilie 1955, Albert Einstein, renumitul fizician și unul din­tre marile genii ale omenirii, după ce a spus câteva cuvinte în ger­mană, a murit pe un pat din Spitalul Princeton, din New Jersey, SUA. Din păcate, asistenta medicală care îi era alături nu vorbea limba ger­mană. Astfel, ultimele cuvinte ale lui Albert Einstein nu vor fi cunoscute vreo­dată. Datorită genialităţii sale, cre­ie­rul lui Albert Einstein a devenit un obiect de mare valoare şi dorit pen­tru a fi studiat, chiar şi după moartea sa. Multe voci din lumea ştiinţifică sugerau că materia cenuşie a sa­van­tului ar putea fi diferită din punct de vedere fizic faţă de un creier obiş­nuit, scriu cei de la DespreLume.

Într-un loc secret
Trupul marelui om de ştiinţă a fost incinerat, după cum a fost dorinţa acestuia. Fizicianul voia să fie ars cu creierul în interiorul corpului, iar ce­nuşa să fie împrăştiată într-un loc secret. Dar a doua zi după moartea sa­vantului, fiul său, Hans Albert, a aflat că cineva a furat creierul lui Albert Einstein. Conform unui art­ic­ol publicat chiar pe prima pagină a ziarului The New York Times, „cre­ierul care a elaborat teoria relativi­tă­ții și a făcut posibilă dezvoltarea fi­siu­nii nucleare a fost păstrat pentru studiu științific”. Cel care a furat creierul lui Albert Einstein era chiar patologul de serviciu al Spitalului Princeton, dr. Thomas Harvey. Res­pon­sabilitatea sa era aceea de a sta­bili cauza morţii fizicianului. Însă Harvey a conservat creierul lui Einstein în formol şi i-a scos globii ocu­lari. Ulterior, a trimis restul cor­pului la crematoriu.

A studiat materia cenuşie
Într-un final, Harvey a primit per­mi­siunea fiului lui Einstein de a util­i­za creierul în scopuri științifice. O parte din creier a fost păstrată într-un borcan și restul a fost disecat în la­boratorul de patologie de la Uni­ver­­sitatea Pennsylvania. De ase­menea, doctorul a trimis bucăți din creierul acestuia câtorva cerce­tă­tori din întreaga lume.
Patologul a fost concediat de la Spitalul Princeton în anul 1960. La plecare, a luat cu el ce mai rămăsese din creier. De asemenea, s-a retras şi din lumea academică. Abia în anul 1985, la 30 de ani de la moartea lui Einstein, a fost publicat primul studiu despre creierul savantului. Autorul studiului a fost dr. Marian Diamond de la celebra universitate UCLA. Acesta a descoperit că, spre deosebire de creierul unei persoane normale, creierul lui Albert Einstein prezenta mai multe celule gliale în regiunea de creier responsabilă pentru sintetizarea informației. Aceste celule, denumite şi celule nevroglice, au rolul de susținere a neuronilor, de hrănire a acestora, de transmitere a influxului nervos, precum şi de digestie a resturilor neuronale.Tot în anul 1985, dr. Harvey a publicat primul său studiu despre creierul lui Albert Einstein, susținând că a avut o proporție anormală de celule și neuroni. Mai mult, acest studiu a fost urmat de alte cinci lucrări pe aceeași temă. După 12 ani, în anul 1997, dr. Harvey a cunoscut-o pe nepoata lui Einstein, Evelyn Einstein, în California. Doctorul a luat cu el şi creierul fizicianului, depozitat în mai multe borcane, puse într-o geantă în portbagajul maşinii. Se spune că Harvey ar fi uitat creierul lui Einstein acasă la nepoata acestuia, însă Evelyb i l-ar fi returnat ulterior.

Au donat documentele
În anul 2007, dr. Thomas Harvey a decedat. Trei ani mai târziu, conform dorinţei lui Harvey, moștenitorii acestuia au donat toate documentele, studiile și rămășițele creierului lui Albert Einstein. Muzeul Național de Sănătate și Medicină a primit aceste informații, inclusiv 14 fotografii de calitate ale creierului. Acestea nu fuseseră dezvăluite niciodată publicului până în acel moment. În prezent, 46 de fragmente ale creierului lui Einstein sunt expuse la Muzeul Mütter din Philadelphia. Segmentele creierului, groase de 20 de microni și colorate cu violet crezil, pot fi văzute în Galeria principală a Muzeului Mütter. Practic, creierul lui Albert Einstein nu a dezvăluit nimic cercetătorilor care l-au studiat. Unul dintre singurele lucruri curioase a fost faptul că, având o greutate de 1.230 grame, creierul lui Albert Einstein cântărea mai puţin decât un creier obişnuit.
Albert Einstein bănuia că după moartea sa creierul său va fi examinat împotriva dorinței sale. De asemenea, acesta mai bănuia şi că cercetătorii nu vor avea nimic de aflat despre inteligența sa extraordinară. “Nu tot ce contează poate fi numărat, și nu tot ceea ce poate fi numărat contează”, a spus la un moment dat Einstein.