Drumul Corvinilor – pe urmele lui Ioan (Iancu) şi Ladislau de Hunedoara
Delegaţia hunedoreană plecată marţi în Serbia, pe „Drumul Corvinilor”, a depus ieri jerbe de flori la monumentul dedicat lui Ioan (Iancu) de Hunedoara din Zemun, locul în care a încetat din viaţă la 11 august 1456, şi la monumentul dedicat acestuia din Cetatea Medievală a Belgradului.
A stopat invazia
La Zemun (acum cartier al Belgradului), Ioan (Iancu) de Hunedoara îşi instalase principala tabără militară înainte de confruntarea decisivă cu oastea sultanului Mohamed al II-lea (cuceritorul Constantinopolului la 1453). Cronicile istoricilor spun că Ioan (Iancu) a decedat din cauza unei epidemii de ciumă care izbucnise în tabără. Până la momentele simbolice de astăzi, grupul hunedorean format din şapte elevi de liceu cu rezultate deosebite la învăţătură (pe care am plăcerea să-i însoţesc, alături de directorul Muzeului „Castelul Corvinilor”, dr. Sorin Tincu) a vizitat ieri cetatea din Novi Sad, locul în care Ladislau de Hunedoara a repurtat o strălucită victorie diplomatică în faţa rivalilor familiei sale, care se începuseră o „ofensivă” de pretenţii şi acuzaţii grave împotriva Corvinilor, la scurt timp după moartea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara.
Cetatea din Belgrad, pe lângă faptul că reprezintă punctul în care Ioan (Iancu) de Hunedoara a stopat invazia otomană la 21 – 22 iulie 1456, este şi locul în care, pe 8 noiembrie 1456, Ladislau de Hunedoara a dejucat o primă tentativă de asasinare a sa pusă la cale de principalul rival al familiei sale, Ulric Celje, pe care, tot atunci, l-a eliminat fizic.
Dorim şi reuşim să le spunem tinerilor din Hunedoara povestea lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, dar şi să le atragem atenţia asupra faptului că istoria Corvinilor nu se rezumă la faptele şi reuşitele extraordinare ale „Atletului cel mai puternic, unic, al lui Cristos” (cum l-a numit atunci Papa Calixt al III-lea), ci cuprinde o serie întreagă de alte situaţii şi întâmplări importante, începând cu strădaniile lui Ladislau de Hunedoara de a face faţă intrigilor ţesute de familii nobiliare rivale din Regatul Ungariei, continuând cu reuşita Elisabetei Szilágyi de a-l instala ca rege pe Matia Corvin, pe când acesta avea doar 14 – 15 ani, apoi cu extraordinara domnie a lui Matia, considerat unul dintre cei mai străluciţi conducători ai regatului, şi aşa mai departe. Ne bucurăm că reuşim să spunem aceste părţi de istorie chiar în locurile în care ele au fost înfăptuite”, a declarat Dan Bobouțanu, primarul municipiului Hunedoara. (A.N.)