Edilul-şef din Teliucu Inferior şi-a planificat banii pentru 2013

Magdalena Şerban

Privind înspre visteriile unităţilor administrativ-teritoriale, se poate spune că unii primari hunedoreni sunt mai bogaţi în acest an decât au fost în 2012. Alţii sunt pe minus rău de tot, iar alţii se află la limita de avarie.
În cazul edilului-şef din Teliucu Inferior, Daniel Pupeză (foto), deşi a primit ajutor financiar, acesta nu va rămâne prea mult în visteria primăriei, pentru că TVA-ul şi cofinanţările la programele investiţionale stau la rând, ca să fie plătite.
„De la Consiliul Judeţean Hunedoara, am primit pentru anul curent 462.000 de lei la capitolul alocări bugetare, iar prin echilibrarea bugetară, Finanţele ne-au dat 846.000 de lei. Însă, vreau să specific că avem şi mare nevoie de bani. De exemplu, trebuie să asigurăm cofinanţare la proiectul câştigat pe Măsura 322. Aşa că vom accesa un împrumut pentru care se vor plăti dobânzi şi bineînţeles, trebuie să suportăm plata TVA-ului, care ni se va rambursa ulterior. Mai avem un proiect pe Ordonanţa nr. 7, care vizează introducerea canalizării şi baza sportivă, iar în cazul acestuia, cofinanţarea este de cinci procente. Pentru cel de la Ministerul Mediului, care prevede staţia de epurare, e nevoie de o cofinanţare de 15 la sută”, a spus Daniel Pupeză, primarul din Teliucu Inferior. Tot acesta a mai precizat că proiectul câştigat pe Măsura 322, în valoare de 2,5 milioane de euro, va avea licitaţia de atribuire în luna mai şi a fost unul foarte dorit pe plan local, mai ales că are la activ un istoric stufos în privinţa depunctării pe nedrept, dovedită în final în instanţă.
Dacă banii europeni au fost câştigaţi prin demararea de investiţii, iar cei guvernamentali au dat şi ei pe la Teliucu Inferior, primarul contează şi pe veniturile realizate pe plan local. „Pe lângă taxe şi impozite, încasări ar mai fi din domeniul agricol, dar nu foarte mari. Avem păşuni date în arendă până în 2014, iar contractele au fost parafate pe cinci ani. Tariful practicat este de 50 de euro pe hectar şi vorbim de un total de 96 de hectare eligibile. Avem şi ceva teren necurăţat, vreo 40 de hectare, iar după efectuarea lucrărilor necesare, pe această suprafaţă ne dorim să plantăm arbuşti fructiferi. În schimb, păduri nu deţinem, aşa că nu înregistrăm venituri de pe urma lemnului”, a mai precizat edilul-şef.