Epitaf pentru o reşedinţă de judeţ (II)

Într-un comentariu la editorialul de ieri, eram întrebat dacă ştiu că pentru realizarea conurbaţiei, este nevoie de referendum. Nu doar că ştiu, dar cred că este neapărată nevoie de un referendum, precedat de o campanie intensă a populaţiei. Nimeni dintre cei angrenaţi în acest proiect major nu şi-a pus vreodată problema de a realiza conurbaţia cu forţa – acesta este motivul pentru care, în opinia mea, au cel puţin un ascendent în faţa celor ce doresc desfiinţarea judeţului Hunedoara cu forţa, refuzând chiar dreptul lor elementar de a fi consultaţi. Desigur că există riscul ca unul dintre referendumuri – la Deva, Hunedoara sau Simeria – să invalideze dorinţa de a realiza conurbaţia. Regretabil, dar democratic. Şi mai ales, ilogic – arhitectul Radoslav a spus că ea se va face de la sine, până în 2025!
Revenind acum strict la tema editorialului. Cu o conurbaţie de peste 150.000 de locuitori, care să fie numită Corvina sau altfel, judeţul Hunedoara va prospera, atrăgând fonduri numeroase. Aceasta este adevărata soluţie, nu regionalizarea şi deci dispariţia Devei ca reşedinţă de judeţ. Regiunea Vest va avea reşedinţa la Timişoara, Deva va rămâne un orăşel amărât cu maximum 60.000 de locuitori, pentru că reorganizarea va produce plecarea multora din administraţia locală, va produce şomaj masiv şi cei tineri se vor orienta fie spre oraşe mari, fie direct spre Vest – înţeles nu ca regiune, ci ca spaţiu european de dincolo de graniţa cu Ungaria.
Să nu ne amăgim. Deva este un oraş destul de mic, important doar prin faptul că este reşedinţă de judeţ. Ceauşescu îl numea mic-burghez şi avea dreptate. Multe firme au venit aici, pentru că este oraş-reşedinţă de judeţ, important prin administraţia sa, existenţa instituţiilor municipale şi judeţene, a direcţiilor aşa-zise deconcentrate. Mai are norocul că este la şosea – adică la DN 7, altfel, să nu credeţi că s-ar fi deschis aici vreun McDonald’s.
Regionalizarea ar transforma Deva într-unul din oraşele fără relevanţă ale României. Oraşele cu peste 100.000 de locuitori sunt multe şi vor fi avantajate: Arad (185.475), Bacău (208.565), Baia Mare (149.307), Botoşani, (129.019), Braşov (319.908), Brăila (235.243), Buzău (149.293), Cluj-Napoca (332.297), Constanţa (346.830), Craiova (310.838), Drobeta Turnu-Severin (118.114), Focşani (100.314), Galaţi (327.975), Iaşi (346.613), Oradea (223.680), Piatra-Neamţ (125.803), Piteşti (185.693), Ploieşti (253.623), Râmnicu-Vâlcea (118.539), Satu Mare (130.271), Sibiu (169.460), Suceava (117.571), Târgu-Mureş (166.099), Timişoara (332.277).
Deva nu ar mai avea nici un statut aparte, fiind egală cu Lugoj, Caransebeş, Reşiţa sau Petroşani. Oraşele care gravitează în jurul său – Simeria, Orăştie, Haţeg, Brad – ar fi şi ele dezavantajate, pentru că distanţa până la reşedinţa de regiune va fi de aproape 200.000 de km, în loc de câteva zeci, ca acum.
Uitaţi-vă la Szeged şi la judeţul Csongrad. Comparaţi. Pentru Deva şi zona înconjurătoare, pierderea statutului de reşedinţă de judeţ va însemna doar o succesiune de alte pierderi. Niciunde în Europa, administrarea nu se face cu unităţi atât de mari şi cu oraşe atât de îndepărtate de reşedinţă, ca în cazul propus de Băsescu. Aş fi chiar curios cine vrea să scrie epitaful pentru Deva?