Fermele ADO, un nume care treptat devine renume

Mircea Crivăţ

Produsele lactate apărute de ceva timp pe piaţă sub brandul Fermele ADO încep să fie tot mai căutate. Dar nu numai aceste produse, ci şi roşiile, ardeii graşi şi capia, gogoşarii, castraveţii, vinetele, mai exact toate legumele produse de Fermele ADO sunt deja cunoscute şi apreciate de tot mai mulţi oameni.

Complex agrozootehnic integrat
Aşa stând lucrurile, ne-am propus să vedem ce se află în spatele numelui Fermele ADO. Şi aşa am ajuns în satul Peşteana, comuna Densuş, din ţara Haţegului, unde se află fermele respective. Ajuns la faţa locului – un loc pe care îl cunoşteam de pe vremea când aici funcţiona un complex agrozootehnic de tip socialist – am avut prima surpriză. Fostele grajduri care arătau ca nişte buncăre betonate au dispărut total, locul lor fiind luat de adăposturi pentru animale noi, aerisite, exact cum sunt cele din Germania, Franţa, Elveţia, adică din ţările cu tradiţie în creşterea bovinelor. Dar asta nu este totul. Tot aici există o seră care ocupă un hectar şi mai multe solarii, care la rândul lor ocupă tot un hectar, dar şi o fabrică de produse lactate ultramodernă. La toate astea se adaugă terenurile agricole aparţinând fermelor, dar şi luate în arendă, pe care se cultivă porumb siloz şi lucernă pentru hrana animalelor.

Un manager pe cinste, tânăr şi dedicat muncii
Deci, nu trebuie să fii mare specialist în domeniu pentru a înţelege că aici este vorba de un complex agrozootehnic integrat. Lucru, de altfel, confirmat de Alexandra Rudean (foto), managerul Complexului Agrozootehnic Peşteana, complex ale cărui produse se vând sub brandul Fermele ADO. Tot de la aceasta aflăm că, de fapt, complexul din Peşteana are la bază o asociere de firme cu profil agricol, zootehnic, legumicol şi persoane fizice-crescători de animale, care îşi vând produsele în magazinele proprii şi la terţi, sub brandul Fermele ADO.
Acestea fiind zise, s-o luăm pe rând pentru a arăta cititorilor ce se întâmplă la complexul agrozootehnic Peşteana. Ne oferă toate informaţiile, cine altcineva, decât Alexandra Rudean, managerul complexului. O tânără frumoasă, cu un tonus deschis, atrăgător, pe care, dacă o vezi pe stradă, sau într-alt loc public, zici că-i top model, nu o persoană care îşi petrece cea mai mare parte a timpului printre vaci şi viţei, în sere şi solarii, pe tarlalele cultivate cu porumb şi lucernă şi, mai nou, în fabrica de produse lactate. De fapt, am aflat că de când a fost numită manager la Complexul agrozootehnic Peşteana, pentru Alexandra Rudean, ziua de muncă începe aici, imediat după ora 7.00 dimineaţa şi se încheie seara, în jurul orei 20.00.
Adevărul este că Alexandrei, care ne-a spus că şi-a petrecut o mare parte a copilăriei la ţară, chiar îi place şi pune tot sufletul în ceea  ce face. Şi atunci nu ne mirăm că, deşi foarte tânără, se descurcă bine în postura de manager al unui asemenea complex agrozootehnic integrat.

Bovine din rasele Bălţata Germană şi Monbeliarde
În ferma zootehnică a complexului sunt la ora actuală 400 de vaci pentru lapte şi 280 de viţei din rasele Bălţata Germană şi Monbeliarde. Activitatea din zootehnie este condusă de medicii veterinari Cătălin Buzan şi Alexandru Benchea.
Se înţelege că vacile sunt ţinute pentru lapte, iar tineretul bovin este păstrat pentru înlocuire sau vândut altor ferme. La ferma zootehnică de aici se obţin peste 5.000 de litri de lapte zilnic, din care o parte se comercializează prin cele 19 dozatoare amplasate în întreg judeţul, iar restul se prelucrează în fabrica proprie, unde se produc mai multe categorii de brânzeturi şi lactate.
Ce ar mai trebui arătat referitor la sectorul zootehnic? Că aici se încearcă şi ameliorarea rasei Bălţata Germană, prin încrucişări cu bovine din rasa Red Holstein şi Monbeliarde. Asta pentru a se ajunge la viţele cu genetică de elită.

O fabrică ultra modernă
Cum spuneam, aproximativ jumătate din producţia zilnică de lapte ajunge în fabrica proprie, dată nu cu mult timp în funcţiune, unde laptele este transformat în diferite sortimente de brânză – telemea, caşcaval sau apreciata Brânză tradiţională de Peşteana – smântână, iaurt, chefir, frişcă etc.
Fabrica este nu doar modernă, ci ultra modernă, cum nu este la această oră alta în judeţ. Cei care răspund de producţia din fabrica de lactate şi de reţetele produselor cu marca Fermele ADO sunt inginerul tehnolog Terezia Glenţoaica şi directorul de producţie Raul Socaci.

Lapte fără nici un adaos, de la vaci mulse în judeţ
Ce trebuie musai subliniat este că laptele, produsele lactate fabricate sub brandul Fermele ADO sunt complet naturale, fără nici un fel de adaos. Este vorba, lucru extrem de important, de lapte muls aici în judeţ, de la vacile proprii, lapte care aşa ajunge în dozatoarele din judeţ şi în hipermarketuri şi magazine, fără să conţină nici un fel de adaos. Şi nu este aici vorba doar de lapte, ci şi de celelalte produse lactate comercializate sub titulatura Fermele ADO.
De fapt, laptelui din dozatoarele ADO i s-a dus deja vestea în tot judeţul, dozatoarele fiind luate cu asalt imediat după umplere, acestea completându-se, de regulă, de două ori pe zi.

Roşii bio, fără urmă de chimicale
Şi acum să trecem la sectorul legumicol. Activitatea din legumicultură se desfăşoară într-o seră cu suprafaţa de un hectar, probabil cea mai mare din judeţ, în 26 de solarii, având în total o suprafaţă utilă tot de un hectar şi pe un câmp, unde se cultivă rădăcinoase bio.
Sera are o singură destinaţie. Aici se cultivă numai tomate. Mai multe categorii de roşii: tradiţionale, creţe, roze, cherry şi altele. Ce este de remarcat? Faptul că polenizarea se face cu ajutorul bondarilor, iar combaterea dăunătorilor se face tot bio, cu ajutorul unor insecte din specia acarienilor, care distrug dăunătorii de pe plante. Inginerul horticol Covătaru Raluca, care răspunde împreună cu inginerul agronom Aurelian Gabor de acest sector legumicol, ne-a spus că un lot de bondari şi acarieni necesari pentru polenizare şi combatere dăunătorilor din seră costă 5..000 de euro. Deci, dăunătorii din sera de roşii de la Peşteana nu se distrug cu produse chimice, ci pe cale naturală. Asta trebuie reţinut de cei care vor să mănânce roşii bio, fără nici o urmă de chimicale în ele.
În cele 26 de solarii se cultivă toate categoriile de legume, în cicluri de producţie. Este vorba de castraveţi, ardei gras şi capia, gogoşari, vinete, ceapă şi usturoi verde, spanac, salată etc. De asemenea, mai există o suprafaţă de teren în câmp, pe care se cultivă rădăcinoase – morcovi, pătrunjel, telină şi altele – tot în sistem bio. Inginerul tehnolog Florin Mihalcea, cel care ne-a însoţit prin toate sectoarele complexului, ne-a spus că specialiştii din sectorul legumicol şi-au propus să lanseze pe piaţă pachetul de rădăcinoase bio destinat preparării supei pentru copii.

Patru magazine ADO, până la finele anului
Până acum, cu excepţia laptelui vândut la dozatoare, produsele lactate şi legumele cu brandul Fermele ADO se vindeau doar în hipermarketuri şi în magazinele unor terţi. Cu câteva zile în urmă, complexul de la Peşteana şi-a deschis primul magazin propriu, în Deva, în zona Pieţei Centrale. Managerul Alexandra Rudean ne-a spus că până la finele acestui an vor mai fi deschise încă trei magazine cu numele Fermele ADO, în Uricani, Vulcan şi Haţeg.
Aşadar, cam aşa stau lucrurile la Complexul Agrozootehnic Peşteana. Ce ar mai fi, totuşi, de spus acum, la finalul reportajului nostru? Că persoana care stă la baza acestei realizări a avut ambiţia, dar mai ales tăria, să-şi transforme o idee mai întâi într-un proiect, iar apoi proiectul în realitate. Că Fermele ADO dovedesc că se poate face agricultură adevărată, performantă şi într-un judeţ fără veleităţi agricole, cum este considerat Hunedoara. Că atunci când omul potrivit este pus la locul potrivit, indiferent de vârstă, lucrurile n-au cum să nu meargă în final bine, indiferent de greutăţile întâmpinate pe parcurs. Şi, în sfârşit, mai spunem că nu peste foarte multă vreme, numele Fermele ADO se va transforma în renume.