Fosta cale ferată dintre municipiile Brad şi Deva, într-un proiect de dezvoltare a Ţării Zarandului

Magdalena Şerban

Prin Asociaţia de Dezvoltare Intercom­u­ni­tară Moţii, Ţara de Piatră, organizaţie ce are în vedere finanţarea unor proiecte la nivel regio­nal către entităţile componente, se doreşte exploatarea potenţialului turistic pe care Ţara Zarandului îl are din plin, vizându-se realizarea unei piste de biciclete pe traseul fostei căi ferate dintre municipiile Brad şi Deva. Vineri, la sediul administrativ din Brad a avut loc o întâlnire în acest sens.
„Recent, alături de colegii mei din loca­li­tăţile vecine, precum comunele Vălişoara, Băiţa, Şoimuş şi municipiul Brad, dar şi doam­na deputat Natalia Intotero, am avut o întrunire a cărei temă a fost propusă pentru prima dată în urmă cu patru ani, de către Grupul de Acţiune Locală Ţara Zarandului. E vorba de înfiinţarea unui traseu de biciclete ce poate constitui o oportunitate de dezvol­tare a zonei Zarandului şi nu numai, prin reali­zarea unei piste dedicate pe traseul fostei căi ferate, cu ecartament normal, Brad-Deva. Consider că acest proiect poate bene­ficia de o serie de finanţări, iar prin faptul că primarii din zonă cunosc modul în care ur­mează să se configureze, există un senti­ment de reuşită că se poate îndeplini aceas­tă reconversie, care să ofere o utilitate pentru întreg teritoriul pe care se întinde fosta cale ferată.
În prezent, starea intrastructurii (poduri, viaducte, tuneluri) este total impracticabilă inclusiv circulaţiei pietonale, deoarece pe cele mai multe segmente şina ferată este scoa­să, chiar şi traversele din lemn lipsesc, iar vegetaţia a invadat peste vechea cale de rulare. Viaductele au fost descompletate pe calea pietonală, iar la alte poduri aflate la o înăl­ţime mai mică au dispărut chiar şi tra­ver­sele dintre piloni. Mai mult, clădirile haltelor şi unele lucrări de artă de pe traseu sunt un real pericol pentru persoane şi în mod spe­cial pentru copiii care se joacă în preajmă, edi­ficiile aflate în pa­ragină putându-se sur­pa în orice moment”, a subliniat primarul din Lun­coiu de Jos, Călin Dud (foto), repre­zen­tantul zonal al ADI Moţii, Ţara de Piatră.
Potrivit acestuia, programul de dezvoltare va cuprinde şi un centru de agrement şi in­struire-perfecţionare pentru activităţi mon­tane şi trasee de ciclo­turism/competiţii de maraton/promenadă. Printr-un astfel de de­mers se va asigura sti­mularea dezvoltării eco­nomice a în­tregului areal, implicând cazare şi alimentaţie cu specific local, ca la ţară, în zonele de agrement şi în localităţile înve­cinate, trans­port special pentru persoa­ne şi/sau biciclete între punctele de încăr­care/descărcare de pe traseu, închiriere, în­tre­ţinere şi reparaţii biciclete, ceea ce va duce la creşterea şi diversificarea ofertei pen­tru locuri de muncă. Activităţile con­stau în ciclism, alergare, căţărare, alte acţiuni cu spe­cific montan, dar şi conexe (”Şcoala alt­fel”, recreere, trasee tematice, foişoare ob­ser­vaţie animale sălbatice, team building etc.).

De ce s-ar implementa o asemenea investiţie
„Aş vrea să amintesc, printre altele, că cererea pentru astfel de facilităţi este foarte mare, atât la nivel naţional, cât şi european, mai ales în ţările cu tradiţie în petrecerea va­canţelor active. Infrastructura rutieră (auto­strada A1 şi şoseaua europeană E79 mo­der­nizată) permit acces foarte uşor şi rapid în zona descrisă. Cele două aeroporturi (Sibiu, aflat la 120 de kilometri, respectiv Timişoara la 150 de kilometri) cu acces imediat la autostradă până la Deva facilitează afluxul de turişti străini interesaţi, aşa că se vor putea organiza competiţii sportive cu par­ticipare internaţională (spre exemplu ”Mara­tonul aurului” între Cetatea Devei şi Muzeul Aurului din Brad). Nu în ultimul rând, fon­du­rile necesare implementării proiectului sunt mult mai mici decât cele pentru recons­tru­irea căii ferate, iar beneficiile economice ar fi mult mai mari”, a mai arătat Călin Dud.
Şi totuşi, având în vedere condiţiile de accesare a finanţărilor nerambursabile euro­pene, una de bază pentru a dezvolta un pro­iect este ca beneficiarul să deţină în pro­prie­­tate/administrare sau folosinţă şi utilizare am­plasamentul unde se va ma­terializa pro­gramul, momentan acesta fiind aspectul ma­jor ce împiedică valorificarea oportunităţii. Însă acest aspect este rezol­vabil, fiind deja înaintate adrese către auto­rităţile centrale.