Gura lumii
Campania electorală din zona săracă a judeţului a pus pe sponci partidele care au finanţat candidaţii la cea mai înaltă funcţie în stat. Bârfitorii spun că, în ciuda faptului că s-a cheltuit cât pentru 10 campanii, una dintre formaţiunile politice, în loc să ajungă cu vistieria goală, parcă ar fi descoperit o baghetă fermecată. Aproape nici un leu n-a fost scos din casieria partidului, se laudă unul dintre şefii formaţiunii de la nivel local. Asta, pentru că partidul respectiv s-a folosit de fondurile publice colectate printr-o măsură nu chiar ingenioasă, însă eficientă. Şeful de care vorbim, care deţine şi el o funcţie importantă, a reuşit să le repartizeze membrilor de partid mai multe lucrări, stabilind preţuri prohibitive şi de pe urma cărora a împăcat şi capra şi varza. Adică, şi-a tras procentul consistent numit şi şpagă şi a mulţumit şi patronii din partid. Cârcotaşii povestesc o situaţie de-a dreptul hilară. Un patron care a mers la o licitaţie s-a prezentat cu preţul cel mai mic şi nu subevaluat. A pierdut, spre surprinderea lui, dar a câştigat un altul care avea preţul cel mai mare. Când a cerut lămuriri, i s-a spus pe şleau de ce a câştigat cel care lucra scump. „Pentru că e campanie!”
Un mare şef de chipiuri, cunoscut ca o persoană cu legături solide printre interlopi, dar mai ales traficanţi, dar spălat bine de către mahării mai mari de la judeţ, spun gurile rele că se iubeşte de mama focului cu o subalternă tinerică şi subţirică, chiar dacă omul este legat deja de ceva ani. Tot el a mai avut o pasiune pentru o blondină, de care s-a lepădat după ce femeia s-a aşezat la casa ei. Acum vrea să intre în graţiile noii pasiuni, aşa că şeful a dat ordine ca fătuca să aibă tot ce-şi doreşte, chiar şi gardă personală, care să o protejeze când se duce la cumpărături. Bineînţeles, garda este pentru a şti şeful dacă are vreun pretendent şi nu pentru protecţia tinerei. Figura ar fi ţinut, mai spun bârfitorii, dacă ne gândim că în ultima vreme, cei doi au tot fost văzuţi la plimbare în zone montane izolate. Nu credem că s-au dus să prindă vreun infractor periculos ascuns în cabanele confortabile din pustietate şi de la care culmea, chiar ei aveau cheia.