Gura lumii

O femeie de serviciu dintr-o importantă instituţie judeţeană va avea, fără îndoială, sărbători îmbelşugate, graţie unei prime promise de şeful ei. Femeia este de multă vreme angajată pe la această instituţie, dar nu pentru stabilitate sau muncă asiduă va primi bonificaţia. Aceasta s-a aflat la locul potrivit, într-un moment nepotrivit, adică exact când şeful ei presta din greu, în propriul birou, cu o tinerică subordonată. Prins cu mâţa în sac, sau mai bine spus cu pantalonii în vine, şeful nu a mai avut ce să comenteze şi, ca să nu audă lumea despre activităţile lui extraconjugale, i-a promis femeii o primă grasă, numai să tacă. Ghinion, însă, bârfa deja s-a propagat, iar angajaţii instituţiei în cauză fac mare haz pe seama întâmplării.

Un fost şef al unei instituţii specializate în trasul cu urechea, scos, forţat la pensie de şefii lui care s-au săturat să-i acopere mânăriile, nu mai are priza de altă dată. Omul a ieşit din sistem, dar nu poate renunţa la vechile metehne şi ar vrea să ştie tot ce mişcă prin fosta arie pe care o acoperea până nu de mult, pentru că nu se ştie niciodată când prinde bine o informaţie despre unul sau despre altul. Dar, cum nu mai are un birou unde să vină informaţiile, şi nici subordonaţi care să alerge toată ziua după informatori, a ajuns să plătească orice pont bun. Spun gurile rele că personajul nostru este dispus să dea câteva zeci de lei noi pentru orice informaţie care ar putea fi pusă la dospit şi, mai apoi, folosită, mai ales că fostul şef nu a rămas pe dinafară, ci s-a angajat imediat în slujba unui afacerist, despre care gurile rele spun că s-ar ocupa şi cu nişte interceptări ilegale.